duminică, noiembrie 27, 2016

E teribil de amuzant să fii arab în Israel



Arabii din Israel demonstrează o cumpătare și o loialitate incredibilă, dar sunt victimele tratamentului groaznic din partea statului și a altor israelieni. Într-o zi, toată buba asta o să explodeze.

de Gideon Levy


E amuzant să fii arab în Israel. Dacă esti farmacist poți descoperi că ești un potențial incendiator. O educatoare la o grădiniță din Shfaram se trezește și află ca este membră a grupării ISIS. Fiecare muncitor în construcții din Taibeh face parte dintr-o a cincea coloană și fiecare infirmieră la spitalele Hadassah din Ierusalim este o amenințare demografică. Vânzătorul de hummus poate fi doar un vânzător de hummus, dar ar putea să aibă și scopul de a otrăvi evreii; cel care spală vasele ar putea ieși din bucătărie cu un cuțit. Și nici măcar într-un doctor arab nu poți avea încredere, faptul că e arab e un motiv suficient de bun ca să ceri unul evreu.

Fie că este învățător, agent de asigurări, bancher sau tehnician, fiecare cetățean arab de pe stradă este considerat a fi un obiect suspicios. Dacă mai vorbește și pe limba lui e și mai grav, ar face bine să se abțină – oricum, se apropie ziua în care va fi ilegal să o vorbească în public. Îi demoralizează pe evrei și îi înfricoșează. Unii sunt chiar scârbiți de asta. Și apoi avem desigur și propunerea de lege pentru interzicerea chemării musulmane la rugăciune prin megafoane.

E teribil de amuzant să fii arab în Israel, un stat în care cetățenii arabi ai acestuia îi sunt mult mai loiali decât le este el lor. Țara ta abuzează de membrii poporului tău. E foarte amuzant să fii arab în Israel, pentru că nici măcar nu poți să-ți definești identitatea așa cum ți-ai dori. Ești un „arab israelian” și nu se acceptă niciun fel de discuție pe tema asta. Palestinian? Asta doar dacă trăiești în teritoriile ocupate. Chiar dacă îți e văr de gradul întâi, nu e același lucru cu tine.

Poți să fii un evreu american și să muncești în beneficiul Israelului, chiar trebuie să o faci. Dar nu ai voie să fii un arab israelian și să muncești în beneficiul palestinienilor. Nu ești membru al aceluiași popor. Să dea naiba să gândești altceva.

De asemenea, nu ai voie să îți amintești ceea ce nu ți se permite să îți amintești: trecutul. Ziua Independenței israeliene este sărbătoare națională! Oricine vrea să păstreze datina Nakbei („catastrofa”, termenul palestinian pentru întemeierea Israelului) să se ducă în Gaza sau la închisoare. Și oricum, dacă nu îi place aici, poate oricând să se mute – în Gaza. Și numai uitați-vă ce se întâmplă în Siria.

E amuzant să fii arab în Israel. Încearcă numai să zbori cu o linie de pasageri israeliană – Arkia sau El Al – și vei înțelege de ce. Încearcă să vezi cum decurge întâlnirea cu agentul de securitate care îți verifică accentul la intrarea în aeroportul Ben-Gurion. „Profilare” cum i se spune în limbajul securității. Încearcă să închiriezi un apartament în Safed sau chiar în Ramat Aviv. Încearcă să-ți găsești de lucru. Trimite-ți CV-ul și așteaptă un răspuns.

E amuzant să fii arab în Israel. Poți să vezi alți arabi la televizor – după fiecare „crimă de onoare”, dar numai atunci. Niciun reparator de televizoare nu îți va veni acasă să ți-l repare deoarece „e periculos”. Și birourile care măsoară ratingurile TV nu o să-ți includă preferințele, deoarece se axează numai pe „gospodăriile evreiești”.

E amuzant să fii arab în Israel și să auzi despre pericolul demografic reprezentat de uterul arab. Există pericolul ca Galileea „să se piardă” și avem nevoie să „iudaizăm” Neghevul până când nu e prea târziu. Astea sunt discuții perfect acceptabile în Israel. Europa are o problemă cu străinii și noi la fel: arabii sunt străinii noștri. Oamenii din Burma care sunt urmașii tribului lui Benjamin primesc cetățenie automată. Dar frații noștri, nativii țării care au fost expulzați sau au fugit din calea războiului în 1948 nu pot nici măcar să vină în vizită.

E amuzant să fii arab în Israel, pentru că niciun evreu nu își poate imagina ce trăiești zi de zi. Mase de oameni pentru care părăsirea ghettourilor lor înseamnă umilire continuă și suspiciune trezită la fiecare pas, ostilitate și insulte. Gândiți-vă la experiența unei tinere femei arabe plecând din Jaffa cu capul acoperit sau la cea a unui tânăr bărbat arab mergând la cinema.

Cu tot mai puternica incitare la ură din partea prim ministrului și a colegilor săi de cabinet, fiecare arab este considerat acum un potențial terorist, incendiator, criminal sau violator.

Și după recentul val de incendii, situația lor s-a înrăutățit și mai mult: la urma urmei, deja au prins un arab cu niște hârtie igienică în buzunar. Asasinul lui Rabin, Yigal Amir, poate că nu reprezintă fiecare evreu yemenit, dar fiecare arab israelian care se duce să lupte în Siria reprezintă toți arabii. Acest segment al populației, care demonstrează o cumpătare și o loialitate incredibilă și o dorință teribilă de a se integra, încasează lovitură după lovitură. Iar buba asta va exploda într-o zi.

Vineri, în cartierul Romema din Haifa, unde multe de case au fost atinse de foc destul de sever, în mare parte colectorii arabi de deșeuri au fost cei care au strâns gunoaiele. Am încercat să-mi imaginez ce le trecea prin minte.



Niciun comentariu: