vineri, noiembrie 25, 2016

De ce arde Israelul?




de Gilad Atzmon


Peisajul rural al Israelului este împânzit de pini. Acești copaci sunt noi în regiune. Pinii au fost introduși în peisajul palestinian la începutul anilor 1930 de către Fondul Național Evreiesc (JNF) într-o tentativă de a „recupera pământul”. Până în 1935, JNF plantase 1,7 milioane de copaci pe o suprafață de 1.750 de acri. În 50 de ani, JNF a plantat peste 260 milioane de copaci în cea mai mare parte pe pământ palestinian confiscat. A făcut-o dintr-un gest disperat de a ascunde ruinele și istoria satelor palestiniene epurate etnic.

De-a lungul anilor, JNF s-a îmbarcat într-o inițiativă sălbatică de a elimina trecutul și civilizația palestiniană, dar, în același timp, a încercat să facă Palestina să semene cu Europa. Pădurea naturală palestiniană a fost eradicată. În mod similar, măslinii au fost scoși din rădăcini. În locul lor au fost plantați pinii. Partea sudică a muntelui Carmel este numită de israelieni „mica Elveție”. Acum, nu a mai rămas mare lucru din „mica Elveție”.

Însă, realitatea a fost destul de devastatoare pentru JNF. Pinii nu s-au adaptat la climat, așa cum nici israelienii nu s-au adaptat Orientului Mijlociu. Potrivit statisticilor JNF, 6 din fiecare 10 mostre plantate nu au supraviețuit. Iar cei câțiva copaci care au supraviețuit nu au format altceva decât o capcană pentru incendii. La sfârșitul fiecărei veri, fiecare pădure israeliană de pini devine o zonă cu potențial fatal.

În ciuda capacității sale nucleare, a armatei sale criminale, a ocupației, a Mossadului și al lobby-urilor sale de peste tot, Israelul pare să fie vulnerabil. Este devastator de alienat de pământul pe care pretinde că îl posedă și de care susține că are grijă. La fel ca pădurile de pini, Zionismul, Israelul și israelienii sunt străini în regiune.



Niciun comentariu: