Patru runde de trageri cu arma l-au lovit pe Mohammed Amassi, un tânăr brutar palestinian stând pe acoperișul casei sale din tabăra de refugiați Al-Fawwar. În timp ce rănile încearcă să i se vindece, încă își amintește cuvintele batjocoritoare ale soldatului care l-a împușcat.
de Gideon Levy și
Alex Levac
Ce rost au
cuvintele când video-ul postat de agenția palestiniana de știri Ma’an arată cam totul? Soldații israelieni
se află pe acoperișul clădirii de apartamente învecinate: unul este pe acoperișul
de mai jos, doi în balconul apartamentului de deasupra acoperișului și încă doi
priveau de pe fereastra apartamentului. Câteva adolescente și câțiva copii se
uitau la ei de pe acoperișul învecinat. Tăcere totala. Dintr-odată, cei doi
soldați din balcon își ridică mâinile ca și când ar fi dat un semnal, și unul
dintre ei, lunetistul, țintește și începe să tragă. Aflat pe acoperișul clădirii,
Mohammed Amassi este lovit. Cade jos și începe să se târască pentru a-și salva
viața, hotărât să se dea jos de pe acoperiș. Într-un final, o echipă medicală
îl dă jos cu ajutorul unei scări. Singurul lucru pe care Amassi îl ține în mână
este telefonul mobil. Nimic în legătură cu el nu ar fi putut părea amenințător soldaților de pe acoperișul opus, la o distanță de aproximativ 80
de metri. Lunetistul l-a luat în cătare și a început să tragă, rundă după rundă.
O palmă îi este acoperită cu sânge; se crispează de durere, înfricoșat.
Câteva săptămâni
mai târziu, Amassi, 22 de ani, stă în sufrageria sa, întins pe un pat nou,
ajustabil, care i-a fost împrumutat de o fundație caritabilă palestiniană. Este
un tânăr arătos, zâmbitor și tăcut. Casa familiei sale este bine întreținută,
în comparație cu altele din Al-Fawwar – o tabără de refugiați sărăcăcioasă, cea
mai în sudul Cisiordaniei și cea mai asemănătoare cu taberele de refugiați din
Fâșia Gaza, care nu este deloc departe.
Pe 16 august, sute
de soldați ai Forțelor de Apărare ale Israelului au descins în Al-Fawwar în
toiul nopții. În mai puțin de 24 de ore au ucis o persoană și au rănit câteva
duzini. Prada lor: două pistoale vechi. Rezidenții locali sunt convinși că raidul
nu a fost nimic mai mult decât un exercițiu militar făcut pe spinările lor.
Am ajuns la
Al-Fawwar în ajunul sărbătorii sacrificiului, Id al-Adha. Într-o măcelărie, o
vacă era tăiată pentru sărbătoare. Cei care își permit carne erau adunați în
jurul animalului așteptându-și porția. IDF-ul rareori efectuează raiduri în
această tabără aglomerată, unde în jur de 10.000 de oameni locuiesc într-un
perimetru de 1 kilometru pătrat. Trupele nu s-au întors de când cu raidul.
Amassi este fiul
brutarului din tabără, Ibrahim Amassi și cel mai mare din cei șase frați ai
săi. Brutăria familiei a fost prima din Al-Fawwar, datând din vremea fondării
taberei la începutul anilor 1950. În anii recenți a produs mai ales covrigei,
fursecuri și aluaturi speciale pentru mâncărurile tradiționale. Mohammed a
studiat designul de interior, dar apoi a devenit brutar pentru a-și ajuta
familia să câștige bani. Lucrează două schimburi pe zi, dimineața și
după-amiaza, șapte zile pe săptămână. Nu a fost niciodată arestat sau interogat
de autoritățile israeliene. Deasupra sufrageriei în care stă acum să se
recupereze, un alt apartament se construiește: el va locui acolo după ce se va
însura și va avea familia sa.
Mâna îi este
bandajată și ambele picioare au răni și semne de la împușcături și operațiile
care au urmat. Imobilizat la pat, Amassi continuă să sufere din cauza durerii
intense. Nu se știe dacă va putea să meargă din nou sau să-și folosească mâna. Momentan,
poate doar să șchiopăteze cu ajutorul cârjelor. În ziua marelui raid de luna
trecută, frații săi mai mici l-au trezit la 6:30 A.M., la trei ore după ce
soldații au ajuns în tabără. Trupele cercetau aleile și sechestrau clădirile. Inițial,
locuitorii taberei au crezut că soldații au venit să demoleze casa lui Mohammed
al-Shobaki, care a înjunghiat un soldat IDF în noiembrie anul trecut și a fost
ucis după aceea. Însă, în curând avea să devină limpede că trupele aveau alte
intenții, deși nu era clar care erau acestea.
Privind spectacolul
Întreaga tabără se
află pe acoperișuri, privind spectacolul și Amassi nu făcea excepție. Casa sa
are două acoperișuri: unul ca o terasă, cu un parapet jos, unde oamenii stau în
nopțile fierbinți și deasupra lui un acoperiș neîmprejmuit, pentru rezervorul
cu apă și antena de satelit. Amassi se urcase pe acoperișul de sus pentru a
vedea mai bine. E periculos acolo: fără parapet, nu ai unde să te adăpostești. Echipa
Ma’an News și cea a canalului de televiziune Palestine Today se aflau pe acoperișul clădirii adiacente, care
oferă o protecție mai bună față de soldați. Au avut loc ciocniri pe strada
principală între soldați și cei care aruncau cu pietre, dar în general a
dominat liniștea aici.
Trupele au
sechestrat câteva case – în jur de 30, potrivit lui Musa Abua Hashhash, un
investigator pentru organizația israeliană pentru drepturile omului B’Tselem – și au percheziționat aproximativ
200 de case, făcând găuri în pereți pe unde să poată trage lunetiștii. În jur
de ora 9 A.M. Amass vorbea cu reporterii de pe acoperișul vecin. La un moment
dat a auzit un soldat din balconul clădirii mai jos de a lui strigându-i în arabă:
„Unde vrei să ți-o iei?” Amassi a împietrit. Știa ce înseamnă asta: în ce parte
a corpului vrei să fii împușcat?
Potrivit lui Amass,
nu era nimic care să fi provocat întrebarea înfiorătoare a soldatului. Strada era
liniștită și Mohammed nu făcuse nimic care să poată fi considerat o amenințare
la adresa trupelor, care erau la 80 de metri distanță. Tatăl său, Ibrahim,
crede că soldații i-au împușcat fiul pentru a-și demonstra puterea în fața echipelor
de filmare de pe acoperișul vecin.
„Ce ți-a spus
soldatul?” l-a întrebat prietenul său, Ismail Najar, de pe acoperișul vecin. Dar
înainte ca Amassi să poată răspunde, a văzut soldatul ochindu-l și începând să
tragă înspre el. Trei gloanțe succesive l-au lovit rapid. Primul i-a izbit
piciorul stâng lângă genunchi, al doilea l-a lovit între șold și coapsa stângă
și al treilea în piciorul drept. Când și-a ridicat mâinile și a strigat la
soldat „Ajunge, ajunge”, lunetistul a mai tras o rundă, probabil ca un bis. Glonțul
final i-a lovit palma. Erau gloanțe Ruger, de 0,22 inci sau Toto (ne-letale), și
nu l-au ucis.
Amassi a încercat
apoi să se adăpostească pe acoperișul care nu oferea niciun adăpost. Ar fi
putut să cadă. În video-ul editat al agenției Ma’an News, este văzut cum se târăște cu disperare. O scară de fier
improvizată, fragilă – pe care mie unul mi-a fost frică să o urc – este singurul
mod de acces la acoperișul de sus. Cumva, paramedicii au reușit să-l dea jos. L-au
cărat pe jos vreo 150 de metri până la aleea îngustă unde se afla ambulanța,
pentru a-l duce la spitalul Al-Ahli din Hebron, în apropiere. Amassi era
semi-conștient. Fuseseră afectate vasele de sânge. Pentru a se evita amputarea
piciorului a fost mutat la celălalt spital din Hebron, Alia. Dar nici ei nu
aveau specialistul necesar. În acea seară, a fost transportat la spitalul
guvernului din Ramallah și a fost operat.
Chestionat de Haaretz, purtătorul de cuvânt al IDF a
declarat săptămâna aceasta: „Pe 16 august, a fost întreprinsă o operațiune
militară în tabăra de refugiați AL-Fawwar, cu scopul distrugerii infrastructurilor
teroriste care există în tabără. Operațiunea a inclus percheziționări ample
pentru a confisca arme și pentru a aresta cinci indivizi care erau căutați. În timpul
operațiunii au avut loc împușcături și turbulențe violente, care au inclus
aruncarea cu pietre, cărămizi, dispozitive explozive și cocktailuri Molotov, la
care forțele au răspuns cu focuri de armă și împrăștierea mulțimii. Video-ul
menționat este editat în mod tendențios și nu reflectă situația violentă care
s-a petrecut în tabăra de refugiați”.
Amassi a petrecut
10 zile în spitalul din Ramallah. Un glonț a rămas înăuntru în profunzime,
undeva între talie și șold și coapsa stângă și medicii nu sunt siguri că îl vor
putea scoate. Dacă nu, probabil că va trebui să fie operat suplimentar în
Iordania. Lângă patul său se află un recipient de plastic ce conține cele două
gloanțe care au fost extrase cu succes din corpul său. Ia cinci feluri diferite
de analgezice pentru a-i ușura suferința.
Îl părăsim și urcăm
pe acoperiș. Sunt stinghii de fier unele peste altele acolo unde a căzut. La câteva
ore după ce a fost împușcat, trupele l-au ucis pe Mohammed Abu Hashhash, care a
fost omorât în secunda în care a intrat în casa sa, la câteva sute de metri mai
încolo, pe altă stradă. Soldații au deschis focul printr-o breșă pe care au făcut-o
într-un perete al casei vecine. Acea breșă împreună cu un tablou al tânărului
mort agățat pe perete constituie un monument în memoria unui adolescent a cărui
moarte probabil a fost la fel de nenecesară ca și împușcarea tânărului brutar
din Al-Fawwar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu