de Gideon Levy
Barack Obama este
un președinte rău pentru Israel. Dacă ajutorul militar pe care tocmai l-a
aprobat este cel mai mare de până acum, atunci, ca președinte, este cel mai rău
cu putință pentru Israel. Israelul nu are nevoie de și mai multe arme, asta îl
va împinge spre și mai multe acte violente. Dar Obama este președinte într-o
țară în care fiecare casă are un micuț container – precum cutiile cu albastru și
alb ale Fondului Național Evreiesc – în care fiecare cetățean al SUA trebuie să
pună câteva monede ca un gest caritabil față de săracul, nevoiașul Israel,
plăpând ca o frunză în vânt.
Trei sute de dolari
de căciulă, pentru fiecare plătitor american de taxe pentru următorii zece ani.
Nu către nevoile sociale considerabile ale Americii, nu pentru a ajuta țările
cu adevărat nevoiașe – imaginați-vă ce ar însemna pentru Africa 38 de miliarde
de dolari – ci pentru a furniza arme unei armate care este deja una dintre cele
mai puternice din lume, una ai cărei principali dușmani sunt fetițele care
flutură foarfeci; pentru a finanța o armată care nu luptă acum cu nicio armată
serioasă; armata unei țări cu care puține țări pot concura la capitolul obrăznicie
și tupeu, țară care în mod sistematic sfidează Statele Unite și comunitatea internațională.
Și, cel mai rău, această țară va primi din nou un cadou, fără a fi nevoită să
dea nimic în schimb. Banii sunt destinați exclusiv pentru înarmare, ceea ce va
duce la și mai multă agresiune. Acesta este acordul și nu a existat nicio
dezbatere serioasă în legătură cu el, nici în Israel, nici în SUA.
În America sunt
puțini cei care se întreabă de ce. Pentru ce? Până când? Ce primesc în schimb? Și
nici măcar ce interes american este servit de această uriașă cheltuială a plătitorului
de taxe american. Dar să lăsăm America americanilor. Singurul lucru care se discută
în Israel este dacă americanii pot fi storși de și mai mulți bani. Bine că s-au
oprit la 38 de miliarde. Membrul Knessetului Shelly Yacimovich (Uniunea
Zionistă) a spus că prim-ministrul deja le-a șoptit oficialilor securității că pot
„să-și facă de cap”. Mai mulți bani ar fi însemnat și mai multă nebunie. O parte
din bani va merge către sistemele de apărare dar o altă parte este destinată
menținerii ocupației și în special finanțării acțiunilor violente în Gaza și
Liban și inutilelor, grandomanelor exerciții militare împotriva pericolelor
imaginare.
„Portavionul
american în Mediterana”, așa cum le place americanilor (Alexander Haig) și
israelienilor (Moshe Ya’alon) să numească Israelul, va continua să lanseze
bombe și proiectile, fără reținere, în numele plătitorilor de taxe americani și
al banilor acestora. Asta vrea Obama? Acesta este rezultatul politicii sale. Acest
ajutor generos, cum nu primește nicio altă țară, face ipocrizia americană și
mai ridicolă, pe măsură ce Israelul continuă să sfideze Washingtonul. Proteste americane,
furie în Departamentul de Stat, mânie la Casa Alba – toate astea sunt glume.
Dacă acesta este un
portavion american, atunci coloniile, încălcarea legii internaționale, crimele,
raidurile și războaiele pe care America le minimalizează cu atâta grijă, sunt
săvârșite la bordul propriului portavion. Fiecare balcon care se mai
construiește la fiecare casă dintr-o colonie este Made în USA. Fiecare ucidere
a femeilor și a copiilor în Gaza este „Born in the USA”. Obama este patronul
ocupației și ducă-se naibii ipocrizia și fățărnicia.
Israelienii nu ar
trebui să fie recunoscători față de generozitatea americană; este dăunătoare țării
lor. Pentru ce are nevoie Israelul de mai multe arme? De ce are nevoie să se
războiască cu desculții din Gaza și cu tinerii din Cisiordania?
Un om de stat
israelian curajos și cinstit ar fi spus cu mult timp în urmă: nu, mulțumesc. Acești
bani nu sunt buni pentru noi. Chiar și fără acești bani, IDF-ul este mult prea
mare pentru nevoile Israelului. Dar ritualul continuă, America plătește și Israelul
ocupă și bombardează, de parcă nu ar exista altă cale. Aceasta este victoria
pirică a Israelului. Și este de asemenea victoria personală a prim-ministrului Benjamin
Netanyahu: toate acuzațiile despre năruirea relațiilor cu Statele Unite sunt
complet lipsite de temelie. Relațiile n-au fost nicicând mai bune – doar uitați-vă
la cifre.
Nimic nu s-a
distrus în această relație și este păcat. Cu asemenea prieteni, ce nevoie mai
ai de dușmani. Israelul își poate vedea de treaba lui, cecul este în alb și
America plătește, nu trebuie oferit nimic în schimb, cel puțin pentru încă 10
ani de acum înainte. Există vești mai proaste pentru Israel?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu