de Sam Brennan
Există o relație
ciudată între Israel și o mică sectă a Statului Islamic al Irakului și al
Siriei (ISIS) localizată lângă Înălțimile Golan. Prezența unei grupări ca ISIS
atât de aproape de Israel ridică multe semne de întrebare.
Mai întâi, de ce
ISIS nu a atacat Israelul – o țară pe care a jurat să o distrugă, dacă e să ne
luăm după declarațiile sale? În mod similar, de ce armata israeliană nu a
atacat această grupare extremistă mică și vulnerabilă ce se află atât de
aproape de granițele sale? Răspunsurile la astfel de întrebări dezvăluie adevărul
din spatele retoricii pe care o folosesc toți actorii implicați în acest
conflict.
Valea Yarmouk se
află între Iordania, Siria și teritoriile Înălțimilor Golan ocupate de Israel.
Aceasta se reduce la câteva orășele, majoritatea controlate acum de Liwa Shuhada al-Yarmouk sau Brigada
Martirilor din Yarmouk (YMB), o grupare afiliată ISIS. Această grupare a fost
întemeiată în 2012 în sud-vestul Siriei de către Mohammad al-Baridi, cunoscut
sub porecla de „Unchiul”. La înființarea sa, gruparea era una relativ moderată,
aflată în alianță strânsă cu Armata Siriană Liberă. Dar moderația s-a disipat
rapid pe parcursul războiului civil sirian.
Începutul lui 2013
a găsit-o pe YMB câștigând putere în Valea Yarmouk. În 2013 YMB a început să se
confrunte militar cu Jabhat al-Nusra, gruparea al-Qaeda siriană care deținea
puterea în guvernoratul sau muhafazatul
Daraa (guvernoratul din partea sud-vestică a Siriei). Acest lucru a dus la
asasinarea lui al-Baridi de către al-Nusra în noiembrie 2015. În tot acest
timp, gruparea și-a decupat o mică zonă la granița guvernoratului Daraa lângă
Înălțimile Golan. YMB a continuat să se detașeze de al-Nusra, în timp ce
promova legile islamice conservative.
În 2015, YMB a început
implementarea reformelor islamiste prin intermediul politicii islah. Această politică reformatoare a
fost implementată sub al-Baridi și a căutat să „corecteze” politicile regimului
anterior. Acest lucru includea crearea unui tribunal și a unor forțe de poliție
islamice. YMB a schimbat și numele sub-districtului guvernoratului său în Diwan al-Hisba, Diwan reprezentând traducerea regională a denumirii ISIS. Gruparea
și-a schimbat chiar și logo-ul pentru a încorpora steagul ISIS. Până la sfârșitul
lui 2015 YMB devenise o subgrupă a ISIS-ului, la numai o aruncătură de băț de
Israel.
Alianța cu YMB
înseamnă că ISIS împarte acum o graniță cu Israelul, însă nu au acționat
niciodată în acest sens. Într-unul din discursurile sale, al-Baghdadi a
discutat despre Israel, însă referindu-se la zonă doar cu numele de Palestina,
probabil pentru a evita o recunoaștere indirectă a statului prin folosirea termenului
„Israel”. Al-Baghdadi le-a amintit evreilor din Palestina că ISIS nu i-a uitat.
Asemenea mesaje din partea lui al-Baghdadi sunt foarte rare; acesta se
presupune că a fost făcut în urma presiunii interne din cadrul ISIS de
reafirmare a poziției anti-Israel. Apoi a mers mai departe și a spus „cu
ajutorul lui Allah, noi (ISIS) ne apropiem de voi (Israel) în fiecare zi.” Acest
lucru este enigmatic, deoarece ISIS are o trupă de luptători înarmați chiar la
ușa Israelului, să se apropie și mai mult de atât ar însemna literalmente să se
afle în interiorul țării. Deci, de ce ISIS nu a dat curs amenințărilor sale
invadând-o?
Este semnificativ
mult mai probabil ca ISIS să îl atace pe cel slab, nu pe cel puternic. Deși există
niște rapoarte potrivit cărora YMB ar avea o divizie blindată, aceștia încă folosesc în special arme mici și bombe
artizanale. În momentul de față ISIS este presat pe toate fronturile; dacă ar trebui
să aleagă între a ataca Israelul și o zonă predominant civilă în deja decimata
provincie Deir ez-Zur, în mod tradițional ar alege-o pe cea din urmă. Dar asta
nu explică reacția sau lipsa de reacție a Israelului la faptul că ISIS
controlează un teritoriu atât de amenințător.
YMB a stârnit deja
furia internațională. În 2013 a răpit 20 de mediatori filipinezi ai UN pe care
i-a ținut prizonieri două săptămâni până să le dea drumul. Însă YMB i-a răpit
pe acești mediatori din interiorul teritoriilor ocupate de Israel. Israelul a
demonstrat în trecut că este dispus să atace grupări de la granițele sale dacă
le-ar fi considerat amenințări.
În timpul războiului
civil sirian Israelul a autorizat atacuri aeriene asupra Siriei de multe ori. Însă
aceste atacuri nu erau țintite asupra ISIS, nici asupra al-Nusra sau asupra
altor grupări jihadiste sunnite. Aceste atacuri au fost îndreptate asupra
activelor grupărilor afiliate șiiților, mai ales Hezbollah.
De asemenea, în septembrie
2014 Israelul a doborât un avion de luptă al forțelor aeriene siriene pentru că
acesta intrase în spațiul aerian al Golan-ului: pentru prima oară de la războiul
arabo-israelian din 1973, IDF ataca armata oficială a Siriei. Israelul a
demonstrat în timpul războiului civil sirian că este dispus să-i atace pe cei
care îi amenință integritatea teritorială – dar nu pe ISIS.
YMB a intrat pe
teritoriul ocupat de Israel și totuși nu s-a raportat niciun fel de conflict
între cele două. De fapt, există chiar rapoarte ale Foreign Policy Magazine care susțin că Israelul nu doar că nu a
atacat milițiile de la granița Golan-ului, dar le-a și furnizat îngrijiri medicale
militanților. Pe parcursul a 14 luni, în jur de 1000 de sirieni au primit îngrijiri
medicale, potrivit lt.-colonelului Peter Lerner. Lt.-colonelul a mai adăugat
„noi nu facem niciun fel de verificări sau cercetări să vedem de unde sunt sau
pentru ce grupare luptă sau dacă sunt civili.”
Pare că există un
tratament foarte diferit al facțiunilor rebele din sudul granițelor Înălțimilor
Golan față de cele din nord. Dar de ce Israelul, care a autorizat bombardamente
multiple asupra grupărilor militante siriene, privește atât de relaxat prezența
ISIS în pragul ușii sale?
Israelul nu este
concentrat asupra ISIS sau asupra grupărilor sunnite, ci asupra facțiunilor șiite
din Siria. Raidurile aeriene au lovit regimul lui Assad susținut de șiiți si
gruparea Hezbollah, nu ISIS-ul sau al-Nusra. Corespondența dintre - la vremea
respectivă - Secretarul de Stat Hillary Clinton și consilierul politic Jacob
Sullivan despre scopurile Israelului în zonă a încercat să explice de ce
Israelul ignoră ISIS-ul.
În 2012, la începutul
conflictului, Sullivan a spus că există „o latură pozitivă a războiului civil
din Siria”. Această așa-zisă „latură pozitivă” a unui război care a costat
400.000 de vieți era aceea că „dacă regimul Assad este răsturnat, Iranul și-ar
pierde singurul aliat din Orientul Mijlociu și ar devenit izolat.” Acest lucru
ar mulțumi Israelul, care sub guvernul Netanyahu a făcut o obsesie pentru
așa-zisa amenințare iraniană. Un război care ar destabiliza aliatul Iranului,
Assad, ar fi favorabil intereselor Israelului. Această credință machiavelică ar
putea explica de ce ISIS nu face parte din obiectivele sale. Milițiile iraniene
șiite sunt preocuparea majoră a Israelului, nu grupările extremiste precum
ISIS.
Un important consilier
militar al Israelului întrebat despre politica israeliană în războiul civil
sirian l-a citat pe Sun Tzu spunând „va învinge acela care știe când să lupte
și când să nu lupte”. Aceasta este o tactică împărtășită și de Israel și de
ISIS. ISIS știe că este prea slab pentru a lupta cu Israelul și Israelul este
preocupat de dușmanii pe care îi consideră cei mai periculoși. Valea Yarmouk
este una dintre cele mai disputate granițe din lume, controlată de una dintre
cele mai agresive și mai antipatizate forțe armate și se află în vecinătatea unei
țări renumite pentru precauția cu privire la siguranța granițelor sale, toate
acestea având loc într-o zonă de război în care violența este previzibilă.
În ciuda tuturor acestor
lucruri, Valea Yarmouk încă este stăpânită de ISIS, neatinsă de Israel și reprezintă
un testament al mașinațiilor complexe, cinice și calculate ale actorilor
acestui conflict.
Articolul poate fi
citit în original aici: https://www.opendemocracy.net/arab-awakening/sam-brennan/isis-and-israel-on-golan-heights
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu