Nu este nimic fundamental incompatibil între Zionism și
fascism. Aceste partide rasiste de extremă-dreapta au o admirație aparte pentru
Israel din câteva motive...
de Asa Winstanley
În contextul unei Europe
în care atmosfera este tot mai marcată de un rasism virulent îndreptat
împotriva refugiaților (mai ales a celor musulmani), este îngrijorătoare o
astfel de desfășurare a lucrurilor. Chiar dacă președinția Austriei este în
principal o funcție simbolică, deține totuși anumite puteri, iar Hoffer a lăsat
să se înțeleagă că le-ar folosi dacă ar ajunge în postura respectivă.
Partidul Freedom
Party are legături istorice cu naziștii autentici. A fost înființat de foști
naziști în 1950. Fostul său lider Jorg Haider a lăudat politicile lui Hitler cu
privire la locurile de muncă. Dar, la fel ca alte partide de extremă-dreapta
din Europa, tânjea după o „curățare” și o modernizare a imaginii.
Fascismul se bazează
pe existența unui „celălalt” pe care îl demonizează și îl face culpabil de
toate relele lumii. Pentru naziștii germani, acest „celălalt”era evreul, blamat
simultan pentru capitalism și bolșevism. Astăzi, țapul ispășitor, acel „străin
celălalt” blamat pentru toate cele este musulmanul. Mișcările de
extremă-dreapta din întreaga lume își direcționează o mare parte a urii
împotriva musulmanilor. Asta nu înseamnă, desigur, că și-au uitat
antisemitismul și dintr-odată au devenit prieteni cu evreii. Există grupări
neo-naziste și ale supremaționiștilor rasei albe motivate în principal de ura împotriva
evreilor. Dar în ultimii ani se remarcă un alt fenomen: grupările fasciste
europene orientate electoral. Multe dintre aceste grupări, așa cum este Freedom
Party, au încercat o „rebranduire” a parcursului lor neo-nazist.
Acest fenomen se
mai numește și a pupa Israelul în dos. Sau, cu alte cuvinte, fenomenul „nu putem fi neo-naziști sau antisemiți – noi iubim
Israelul.”
În Marea Britanie,
acest fenomen este întruchipat de British National Party. Nick Griffin, fostul
său lider, a avut o perioadă în care susținea că sprijină 100% Israelul și războiul
acestuia împotriva Gazei în 2009. Însă odată cu succesul celor din English Defence
League ( ce au o amprentă Zionistă cât se poate de vizibilă și flutură steagul
Israelului în timpul confruntărilor stradale violente îndreptate împotriva
comunităților musulmane), Griffin a părut că schimbă foaia poziționându-se
împotriva lor și a ramurii lor evreiești („Jewish Division”, care ulterior s-a
separat de EDL și a devenit Jewish Defence League UK, numită după organizația americană
Zionistă teroristă fondată în 1968).
În Austria, Freedom
Party a folosit aceeași tactică: a încercat să arate ca și-a depășit trecutul,
manifestând o apropiere față de Israel. Iar prim-ministrul israelian pare că nu
a fost deranjat de acest plan. Liderul partidului, Heinz Christian Strache a
efectuat o vizită oficială în Israel la invitația partidului Likud.
În timp ce se afla
acolo, Strache a făcut propagandă împotriva boicotării Israelului și împotriva
musulmanilor, ridicând în slăvi „Vestul iudeo-creștin” și susținând că Israelul
este un avanpost al Europei în Orientul Mijlociu: „Dacă Israelul eșuează,
Europa eșuează. Și dacă Europa eșuează, Israelul eșuează.”
Michael Kleiner, un
oficial al partidului Likud, care a ajutat la organizarea vizitei a declarat
pentru Financial Times : „Dl. Strache
este pro-Israel, împotriva boicotării Israelului și susține dreptul Israelului
de a se apăra.”
De fapt, nu este nimic
fundamental incompatibil între Zionism și fascism. Aceste partide rasiste de
extremă-dreapta au o admirație aparte pentru Israel din anumite motive – adesea,
nu cele recunoscute oficial. În primul rând, ura lor primară în acest moment
istoric este direcționată împotriva musulmanilor – și cine se pricepe să omoare
musulmani mai bine decât Israelul? În al doilea rând, adevărul este că aceste
grupări de extremă-dreapta nu au pus sfârșit urii față de evrei, doar au
ascuns-o. La un anumit nivel, sunt fericiți din cauza proiectului Zionist,
deoarece unul dintre scopurile lor fundamentale este înlăturarea evreilor din
Europa și trimiterea acestora în Palestina ocupată – lucru pe care și-l doresc
și antisemiții și Zioniștii.
Ce urmărește
Israelul să obțină din apropierea de fasciștii Europei, așa cum sunt cei de la
Freedom Party, nu este foarte clar în momentul acesta. Dar Netanyahu și
partidul său se pot gândi sau spera că fasciști precum Strache și Hofrer
reprezintă viitorul politic al Europei. Și că, până la urmă, l-ar putea ajuta
să lupte măcar împotriva unor lucruri ca mișcarea BDS – boicotarea Israelului.
Haideți să le
demonstrăm contrariul.
Asa Winstanley este un jurnalist de
investigație care trăiește în Londra și este editor asociat la Electronic Intifada.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu