Urmarile tsunami-ului din Gaza (de George Hishmeh)

A fost foarte inaltator sa vezi sute de mii de barbati, femei si copii palestienieni urcand zidul cutat care separa de Egipt Fasia lor Gaza asediata de israelieni si sa ii privesti la Al Jazeera cum erau liberi sa-si cumpere proviziile esentiale, sa viziteze rude si prieteni pe care nu i-au vazut de ani intregi si sa se joace plini de voie buna.

Scena cu vacile, camilele si bicicletele purtate peste granita de macarale nu va fi stearsa usor din amintirile cele mai placute ale nimanui.

Daca nu altceva, a fost un testament al puterii oamenilor si o palma peste fata Israelului, care ca alte puteri mondiale, crede ca forta sa militara poate singura sa subjuge adversarul.

A fost o coincidenta memorabila si faptul ca Dr. George Habash, admiratul fondator a Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei care s-a luptat timp indelungat impotriva deposedarii palestiniene si pentru unitate araba, a trecut dintre cei vii in Iordania in timp ce cativa palestinieni isi sarbatoreau nou-gasita libertate.

A fost o scena ce amintea de caderea Zidului Berlinului, cu exceptia unei diferente majore.

In Germania, lumea intreaga si in mod particular lumea vestica ii sustinea pe germanii de est, pe cand in cazul locuitorilor din Gaza putini au ridicat macar un deget pentru a condamna tratamentul ilegal si rusinos al Israelului fata de palestinienii saraciti, dintre care un milion jumatate au indurat ocupatia militara israeliana timp de mai mult de 40 de ani.

Daca nu ar fi existat expunerea media facuta de diferite grupuri umanitare, printre care Amnesty International si Human Rights Watch, precum si unele agentii ONU si chiar cateva grupuri de pace israeliene, situatia de mizerie pe care asediul nemilos Israelian l-a adus in Gaza ar fi scapat atentiei internationale.

Un caz este esecul Consiliul de Securitate ONU, format din 15 membrii, in a emite o declaratia unanima critica, fapt atribuit refuzului SUA de a fi de acord cu celalalte 14 state membre.

"Cetrala electrica din Gaza depinde de combustibil importat, sursa caruia a fost intrerupta de blocada israeliana", a scris un purtator de cuvant al Amnesty International intr-o scrisoare publicata in Washington Post protestand fata de editorialul detestabil din ianuarie 24. "Lipsurile au dus la resurse insuficiente de apa curata, precum si prelucrarea neadecvata a deseurilor menajere, afectand astfel sanatatea si bunastarea populatiei."

Zahir Janmohamed de la Amnesty International SUA a adaugat: "Agentiile ONU s-au plans in mod repetat ca blocada impiedica trecerea asistentei umanitare de care depinde mai mult de 80 la suta din populatia din Gaza. Accentuarea crizei vine din faptul ca cei care au nevoie de tratament medical urgent, absent in Gaza, sunt opriti de catre autoritatile israeliene din a parasi teritoriul."

Blocada

Israelul si-a justifiat blocada ca pe o consecinta a atacurilor cu racheta facute de grupurile palestieniene din Gaza, dar oficialul Amnesty Inernational a accentuat ca "taierea proviziilor esentiale" ale gazanilor "ca raspuns la actiunile catorva este de asemenea o violare a legislatiei internationale si ar trebui condamnata cu o forta egala".

Dar vor accepta locuitorii din Gaza, acum ca au simtit gustul libertatii, sa se intoarca la conditiile dure a anilor din urma? Desigur ca nu, dar ce pot face cele doua mari puteri din regiuni - Egiptul si Israelul - si cele doua factiuni palestiniene principale - Fatah si Hamas - in privinta asta?

O jumatate de pas este in lucru, o intelegere intre Egipt, Israel si Uniunea Europeana care sa permita Autoritatii Palestiniene si lui Mahmoud Abbas sa plaseze oameni la punctele de control ale frontierei cu Egiptul.

Este improbabil ca acest lucru sa fie acceptat de Hamas, care probabil ca se simte triumfator dupa ce a deschis portile spre Egipt, o actiune care a fost indubitabil apreciata de locuitorii Gazei.

Tarile arabe ar trebui sa isi inteteasca eforturile pentru a gasi o solutie fezabila contra luptelor intestine dintre palestinieni.

Pasul imediat urmator ar trebui sa includa o intelegere in privinta posturilor de garda de la frontiera cu Egiptul, intelegere care ar fi diferita de aranjamentul anterior care avea inspectori UE monitorizand personalul palestinian care, la randul sau, era legat video cu ofiteri israelieni plasati in spatele unui geam mascat.

Si chiar daca asta ar functiona, nu exista vreo garantie ca partea israeliana si-ar recunoaste greselile din moment ce coalitia de guvernare s-ar putea fragmenta daca raportul comisiei Winograd, programat pentru miercuri seara, l-ar putea discredita pe primul ministru Ehud Olmert pentru neinspiratul razboi din 2006 impotriva Libanului.

Daca este asa, ministrul apararii, Ehud Barak, care a nascocit blocada Gazei, ar putea vedea in dezvaluirile raportului Winograd o oportunitate pentru a-si retrage Partidul Muncii de la guvernare si sa-l inlocuiasca pe Olmert ca prim ministru.

Nu e de mirare ca Uri Avnery, activistul pentru pace israelian, il considera pe Barak "probabil cel mai periculos om in Israelul de azi... periculos chiar pentru existenta Israelului pe termen lung". Si nu e de mirare ca tsunami-ul din Gaza a intors unele carti cu capul in jos!

Tradus si adaptat dupa sursa originala. George Hishmeh este un jurnalist de opinie din Washington. Poate fi contactat la ghishmeh@gulfnews.com.