de Ramona Wadi
Există în
mass-media un accent pus greșit asupra refuzului repetat al prim ministrului
Benjamin Netanyahu de a participa la conferința internațională propusă de Franța.
Trei narative distincte dar legate între ele sunt ținute deoparte dintr-un
singur motiv: pentru a portretiza comunitatea internațională ca o entitate
binevoitoare încercând să calmeze un spectru divizat.
O recapitulare a
recentului discurs diplomatic îl înfățișează pe reprezentantul special francez
în Orientul Mijlociu Pierre Vimont încercând să asigure participarea atât a
Israelului cât și a Autorității Palestiniene la o conferință ce va avea loc
luna aceasta. Așa cum a fost citat în Times
of Israel, biroul de presă al lui Netanyahu a dat o declarație prin care
cataloga inițiativa franceză ca fiind în detrimentul păcii în timp ce afirma că
„Am informat trimisul Franței într-o manieră clară că politica Israelului de a
promova procesul de pace și de a ajunge la un armistițiu se va realiza numai
prin negocieri directe între Israel și Autoritatea Palestiniană” și că „reprezentantului
francez i s-a explicat că Israelul nu va participa la nicio conferință
internațională convocată în opoziție față de poziția sa.” Declarația includea și
presupunerea că „Israelul este convins și se așteaptă ca Franța să nu propună o
conferință sau un proces care să contrazică poziția oficială a statului
Israel”.
PA, pe de cealaltă
parte, a fost rușinos de doritoare să participe la spectacol și este puțin
probabil ca trendul precedent să fie revocat, deși facțiunile palestiniene și-au
exprimat opoziția față de amestecarea internațională în problemele
palestiniene. Este, desigur, aproape inutil să amintim că președintele PA
Mahmoud Abbas a ținut un discurs în care denunța șarlataniile externe și
implora comunitatea internațională să-i lase pe palestinieni să gândească „precum
niște palestinieni”. Singura valoare pe care o are această aducere aminte este
contemplarea pericolelor puse de pozițiile fluctuante ale lui Abbas.
Multe adevăruri ies
la iveală, cel mai proeminent fiind persistența cu care se ține cont de
aspectele perimate. Dacă scopul conferinței este de a face Israelul și PA să
confirme aderența la compromisul celor două state, acest lucru s-a realizat deja
la nivel retoric, chiar dacă entități cu interese legitime – cum ar fi
Cvartetul pentru Orientul Mijlociu – au declarat deja că „soluția” celor două
state a devenit irelevantă. Așadar, această conferință este doar un eveniment internațional
ipocrit, una din numeroasele inițiative care s-au dovedit dezastruoase pentru
Palestina în timp ce au mai câștigat niște timp Israelului pentru a-și extinde
ocupația colonială.
Și încă și mai
sinistru, deși în mare măsură nerecunoscut, este felul în care comunitatea
internațională, Israelul și PA au găsit modalități prin care să răspândească
idei despre presupusele conflicte în legătură cu obiectivele, în timp ce au
colaborat exclusiv în favoarea intereselor ambiției Zioniste a „Marelui Israel”.
Bazându-se pe simplificare, comunitatea internațională, de data aceasta prin
intermediul Franței, continuă să propage narativa conflictului, care este
singura premisă disponibilă pentru a continua o șaradă întemeiată pe eufemisme
precum libertate, securitate și dreptate. Este colonialism ticluit de Franța,
Israel și PA. Alienarea rămâne cel mai mare și mai convenabil aliat; în ciuda
amplelor dovezi ale violenței coloniale a Israelului, există o absență a
voinței politice precum și un vacuum atunci când vine vorba de sprijinul
internaționalist constant față de palestinieni.
În marea schemă a
lucrurilor, este urgent să ne concentrăm pe actorul cu rolul perceput „mai mic”
în această farsă. Rolul de colaborator al lui Abbas a fost scuzat de multe ori
în diferite scenarii, majoritatea dintre ele derivate din scopul ce se află în
spatele existenței Autorității Palestiniene ca extensie colonială a Israelului.
Însă, în contextul unei Palestine marginalizate, este la fel de important să
cerem tragerea la răspundere a PA, măcar pentru a întări narativele
palestiniene în fața dramei politice uneltitoare. Viitoarea conferință va fi –
din toate punctele de vedere – o conferință colonialistă. Orice încercare de a
camufla acest aspect și de a o prezenta drept altceva – un scenariu nu doar
posibil, ci și foarte probabil – nu va fi decât o înșelăciune rușinoasă încropită
pentru beneficiul Israelului, cu prețul suferinței palestinienilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu