Conferința de pace – colonialism pus la cale de Franța, Israel și PA

de Ramona Wadi

Există în mass-media un accent pus greșit asupra refuzului repetat al prim ministrului Benjamin Netanyahu de a participa la conferința internațională propusă de Franța. Trei narative distincte dar legate între ele sunt ținute deoparte dintr-un singur motiv: pentru a portretiza comunitatea internațională ca o entitate binevoitoare încercând să calmeze un spectru divizat.

O recapitulare a recentului discurs diplomatic îl înfățișează pe reprezentantul special francez în Orientul Mijlociu Pierre Vimont încercând să asigure participarea atât a Israelului cât și a Autorității Palestiniene la o conferință ce va avea loc luna aceasta. Așa cum a fost citat în Times of Israel, biroul de presă al lui Netanyahu a dat o declarație prin care cataloga inițiativa franceză ca fiind în detrimentul păcii în timp ce afirma că „Am informat trimisul Franței într-o manieră clară că politica Israelului de a promova procesul de pace și de a ajunge la un armistițiu se va realiza numai prin negocieri directe între Israel și Autoritatea Palestiniană” și că „reprezentantului francez i s-a explicat că Israelul nu va participa la nicio conferință internațională convocată în opoziție față de poziția sa.” Declarația includea și presupunerea că „Israelul este convins și se așteaptă ca Franța să nu propună o conferință sau un proces care să contrazică poziția oficială a statului Israel”.

PA, pe de cealaltă parte, a fost rușinos de doritoare să participe la spectacol și este puțin probabil ca trendul precedent să fie revocat, deși facțiunile palestiniene și-au exprimat opoziția față de amestecarea internațională în problemele palestiniene. Este, desigur, aproape inutil să amintim că președintele PA Mahmoud Abbas a ținut un discurs în care denunța șarlataniile externe și implora comunitatea internațională să-i lase pe palestinieni să gândească „precum niște palestinieni”. Singura valoare pe care o are această aducere aminte este contemplarea pericolelor puse de pozițiile fluctuante ale lui Abbas.

Multe adevăruri ies la iveală, cel mai proeminent fiind persistența cu care se ține cont de aspectele perimate. Dacă scopul conferinței este de a face Israelul și PA să confirme aderența la compromisul celor două state, acest lucru s-a realizat deja la nivel retoric, chiar dacă entități cu interese legitime – cum ar fi Cvartetul pentru Orientul Mijlociu – au declarat deja că „soluția” celor două state a devenit irelevantă. Așadar, această conferință este doar un eveniment internațional ipocrit, una din numeroasele inițiative care s-au dovedit dezastruoase pentru Palestina în timp ce au mai câștigat niște timp Israelului pentru a-și extinde ocupația colonială.

Și încă și mai sinistru, deși în mare măsură nerecunoscut, este felul în care comunitatea internațională, Israelul și PA au găsit modalități prin care să răspândească idei despre presupusele conflicte în legătură cu obiectivele, în timp ce au colaborat exclusiv în favoarea intereselor ambiției Zioniste a „Marelui Israel”. Bazându-se pe simplificare, comunitatea internațională, de data aceasta prin intermediul Franței, continuă să propage narativa conflictului, care este singura premisă disponibilă pentru a continua o șaradă întemeiată pe eufemisme precum libertate, securitate și dreptate. Este colonialism ticluit de Franța, Israel și PA. Alienarea rămâne cel mai mare și mai convenabil aliat; în ciuda amplelor dovezi ale violenței coloniale a Israelului, există o absență a voinței politice precum și un vacuum atunci când vine vorba de sprijinul internaționalist constant față de palestinieni.

În marea schemă a lucrurilor, este urgent să ne concentrăm pe actorul cu rolul perceput „mai mic” în această farsă. Rolul de colaborator al lui Abbas a fost scuzat de multe ori în diferite scenarii, majoritatea dintre ele derivate din scopul ce se află în spatele existenței Autorității Palestiniene ca extensie colonială a Israelului. Însă, în contextul unei Palestine marginalizate, este la fel de important să cerem tragerea la răspundere a PA, măcar pentru a întări narativele palestiniene în fața dramei politice uneltitoare. Viitoarea conferință va fi – din toate punctele de vedere – o conferință colonialistă. Orice încercare de a camufla acest aspect și de a o prezenta drept altceva – un scenariu nu doar posibil, ci și foarte probabil – nu va fi decât o înșelăciune rușinoasă încropită pentru beneficiul Israelului, cu prețul suferinței palestinienilor.

https://www.middleeastmonitor.com/20161108-colonialism-as-a-concoction-of-france-israel-and-the-pa/