O revoluție a avut loc în Israel când magazinele au
început să taxeze pentru pungile de plastic. Dacă gândul că trebuie plătiți 10
agoroți poate transforma țara într-o grămadă de ecologiști, ce s-ar putea întâmpla
în cazul în care coloniile i-ar taxa pe oameni la buzunare?
O nouă casă din colonia Ariel în Cisiordania ocupată. Foto: Illan Assayag
de Gideon Levy
Răul pe care îl fac
este enorm. Nu se dezintegrează cu secolele. Se răspândesc, sunt peste tot și
poluează spațiile deschise. De fapt poluează întreaga regiune și chiar ucid
(animalele). Israelienii știau lucrurile acestea de mult timp, dar nu au
ridicat un deget împotriva acestei probleme iritante – lucru care a sufocat
mediul din ce în ce mai tare. Israelienii au reprimat, negat și ignorat
problema din ce în ce mai gravă, crezând că făcând asta problema se va evapora
de la sine. Dar ea nu a dispărut; doar s-a înrăutățit. Foarte rar sunt
refolosite, cu excepția strângerii rahatului de câine, și israelienii folosesc
2,7 miliarde(!) de pungi de plastic pe an – 325 de pungi de persoană.
Și apoi s-a
întâmplat ceva: a fost dată o lege. Zece agoroți (monedă israeliană,
echivalentul a 2,6 cenți) pentru o pungă. Și gata – s-a terminat cu pungile. În
parcare stă jeep-ul în valoare de un milion de șecheli și proprietarul acestuia
economisește 10 agoroți pe o pungă. Dintr-odată, s-au găsit alternative:
sacoșele bunicii, gențile-cărucior, plasele cu folosință multiplă – și s-a
dovedit că sunt convenabile. Cum am fi putut continua să trăim cu aceste pungi
toxice? Cum am putut să le folosim cu sutele, orbi la răul pe care îl fac ele?
Zece agoroți, asta
a făcut toată diferența. Pentru 10 agoroți am schimbat realitatea dincolo de
recunoaștere. Pentru 10 agoroți am salvat lumea. Pentru 10 agoroți, israelienii
s-au trezit din apatia lor și au devenit ecologiști. Revoluția celor 10 agoroți.
O mie de campanii de PR nu ar fi avut același rezultat. Concluzia: loviți-i la
portofel.
Răul pe care îl fac
este enorm. Nu se dezintegrează cu anii. Se răspândesc și poluează mediul și
ucid (oamenii). Coloniile.
Majoritatea israelienilor
știu asta dar nu le pasă. Sunt conștienți de răul ireversibil – dar cască. Da
coloniilor, nu coloniilor – cui îi pasă? Cine naiba merge acolo? Dar coloniile
își merită o lege proprie a celor 10 agoroți. Ceea ce a funcționat în cazul
pungilor de plastic va funcționa și în acest caz.
Dar legea aceasta
nu se va da în Israel. Coloniștii sunt prea puternici. Dar și dacă s-ar da, și
israelienii ar trebui să plătească din buzunarul lor, din confortul și siguranța
lor, pentru colonii – trezirea s-ar face de urgență. Plătim deja un preț uriaș
pentru lăcomia, pentru pofta insațiabilă de pământ – un preț în sânge, bani,
imagine morală și poziție internațională. Dar puțini sunt dispuși să recunoască
legătura dintre cauză și efect, dintre crimă și pedeapsă. Sunt și oameni care
fac ca această legătură să se estompeze și să dispară. La fel ca în cazul
pungilor de plastic, e nevoie doar de un preț sincer. Israelienii nu vor fi
dispuși să-l plătească.
Ziua în care majoritatea
va ști că trebuie să plătească pentru colonii va fi începutul sfârșitului lor.
Ziua în care răul va fi arătat ca fiind direct, prin ostracizări și sancțiuni
economice, va fi ziua trezirii. De aceea boicoturile și sancționările sunt
esențiale pentru Israel. De aceea mișcarea BDS încă poate salva Israelul – fără
a intenționa asta, desigur. Este ironic: Forumul Juridic pentru un Israel
Zionist Democratic a trimis o scrisoare uimitoare lanțurilor de supermarketuri,
susținând că legea pungii de plastic nu se aplică în cazul coloniilor. Poate că
și coloniștii au înțeles pericolul din succesul acelei legi.
Client într-un supermarket israelian folosind o pungă reutilizabilă, 7 ianuarie 2017. Foto: David Bachar
Uitați-vă ce au
putut face 10 agoroți și gândiți-vă ce s-ar întâmpla cu sancțiunile reale pe
care le-ar resimți fiecare israelian. Ce s-ar întâmpla dacă aeroporturile
Charles de Gaulle, JFK și Heathrow ar fi închise pentru israelienii fără vize. Și
dacă IKEA, Zara și McDonald’s și-ar închide sucursalele de aici. Ce s-ar
întâmpla dacă mașinile Hyundai și Kia nu s-ar vinde în Israel și ar fi clar că
este din cauza coloniilor?
Fără sancțiuni de
acest tip, nimic nu se va schimba – la fel cum nimic nu s-a schimbat fără sancțiuni
pentru pungile de plastic. La fel ca în cazul pungilor de plastic, rezultatul
ne va surprinde în mod plăcut. La fel ca în cazul pungilor de plastic, ne vom
întreba brusc de ce nu ne-am gândit mai devreme la asta. Și la fel ca în cazul
pungilor de plastic, vom înțelege brusc cât de bine și sigur este fără ele.
Fără pungile de
plastic și fără coloniile care ne-au poluat viețile și ne-au pus în pericol
viitorul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu