Se afișează postările cu eticheta Knesset. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Knesset. Afișați toate postările

miercuri, iulie 20, 2016

KNESSETUL APROBĂ LEGEA CE PERMITE EXPULZAREA POLITICIENILOR



Noua lege vizează membrii palestinieni ai Knessetului care se opun politicilor militare ale Israelului.



O lege controversată ce va permite parlamentului israelian să voteze pentru suspendarea membrilor pe motiv de comportament nepotrivit – o lege ce pare să vizeze politicienii palestinieni cu cetățenie israeliană – a fost votată marți seara.

Noua lege stipulează că parlamentul israelian poate da afară un membru pentru „incitare la rasism și sprijinul luptei armate împotriva statului” dacă un total de 90 de membri ai Knessetului (MKs) votează în favoarea expulzării.

Legea cere ca 70 de MK, inclusiv 10 membri ai partidelor din opoziție, să demareze procedurile. În total există 120 de MK. O versiune inițială a legii solicita ca doar 61 de MK să inițieze procedurile, dar în exemplarul final au fost adăugați încă nouă politicieni.

Pe durata suspendării, membrii respectivi vor fi înlocuiți de următoarele persoane de pe lista electorală a partidelor lor.

Proiectul de lege a fost conceput de premierul Benjamin Netanyahu ca urmare a vizitelor făcute de trei membri palestinieni ai Knessetului familiilor palestinienilor uciși de forțele israeliene după ce efectuaseră atacuri în Ierusalimul de Est ocupat.

„Această lege este menită să-i suspende din Knesset pe acei membri care sprijină terorismul” a declarat Netanyahu în fața partidului său, Likud, în martie. „Mă aștept ca toți cei ce spun că susțin legea să o voteze”.

Acest proiect este un amendament la niște legi deja existente care furnizează temeiuri pentru suspendare printre care incitarea la violență sau rasism, sprijinul organizațiilor teroriste și al conflictelor armate împotriva Israelului și opunerea față de Israel ca stat evreiesc și democratic.

Membrii palestinieni ai Knessetului privesc legea ca luându-i direct în colimator. MK Yousej Jabarin din partea Joint List a declarat că legea pur și simplu verifică membrii palestinieni. A mai adăugat că: „Este o legislație a apartheidului, care pavează drumul pentru un transfer politic al oficialilor arabi aleși de votanți.”

Un alt MK din partea Joint List, Dov Henin, a spus că legea „îi ia în colimator în mod direct pe oficialii arabi, aleși pentru a da glas punctelor lor de vedere.”

Isaac Herzog, liderul partidului de opoziție Uniunea Zionistă, a criticat și el legea, spunând că este „o pată neagră pe fața Israelului. Guvernul acesta plin de ură este ocupat să adâncească fisura care amenință Israelul mai mult decât un dușman din exterior.”

Membrii palestinieni au fost bombardați în Knesset lunile trecute. În iunie, MK Hanin Zoabi din partea Joint List a fost dată afară dintr-o ședință a parlamentului după ce le-a cerut membrilor Knessetului și armatei să-și ceară iertare pentru uciderea celor 10 activiști într-un raid asupra flotilei turcești Mavi Marmara ce se îndrepta spre Gaza cu ajutoare umanitare în 2010. Mass-media israeliană a raportat că Hanin Zoabi s-a referit la soldații implicați în acel atac caracterizându-i drept ucigași.

Comitetul de etică al Knessetului s-a reunit în iulie pentru a discuta suspendarea doamnei Zoabi pentru șase luni.

Legea nu va putea fi aplicată retroactiv, aceasta însemnând că cei trei MK palestinieni care au determinat depunerea proiectului de lege – Zoabi, Jamal Zahalkah și Bassil Ghattas din facțiunea Balad a partidului Joint List – nu vor fi supuși acesteia.


sâmbătă, iunie 25, 2016

ORIGINILE CELEI MAI RASISTE LEGI ISRAELIENE



de Orly Noy

Cea mai draconică lege a Israelului a fost inițiată de guvernul actual dominat de aripa de extremă-dreapta, dar eșafodajul acesteia a fost construit cu mult timp în urmă, de către aripa stângă israeliană.

Reem Bedran, mamă a trei copii, căsătorită din 2000. Foto: Shiraz Grinbaum/Activestills.org



Cu o majoritate de 65 de voturi, Knessetul a aprobat săptămâna trecută o extensie a legii Cetățeniei și a Intrării în Israel (Ordinul Temporar) care împiedică reunificarea familială a palestinienilor. Desigur, familiile evreilor sunt libere să trăiască, să se unească și să se reunească după cum vor.

Ca întotdeauna, pretextul pentru aprobarea unei legi atât de aspre, care le interzice cetățenilor palestinieni ce locuiesc în Israel sau în Ierusalimul de Est îndrăgostiți de palestinieni din Teritoriile Ocupate (Cisiordania, Gaza), să nu mai vorbim de cetățeni sirieni, libanezi sau iranieni, să locuiască împreună cu cei pe care îi iubesc în țara lor, este cel legat de securitate.

Dacă e să ne luăm după ce spune Wikipedia, legea a fost creată „în urma atacurilor sinucigașe din 2000 în timpul celei de-a Doua Intifade, săvârșite de teroriștii palestinieni împotriva israelienilor”. Însă componenta rasistă este suficient de subtilă încât legea a fost catalogată drept ordin temporar și deci Knessetul trebuie să o extindă în fiecare an.

Astfel încât, anual, suntem siliți să privim farsa binecunoscută în care oficialii noștri discută și cântăresc cu atenție avantajele și dezavantajele legii și, inevitabil, ajung la aceeași concluzie „surprinzătoare” de fiecare dată și anume că nu există altă soluție în afară de extinderea măsurii. Sau, cum a formulat membra Knessetului din partea Uniunii Zioniste, Merav Michaeli : „Acest comitet s-a întrunit cu scopul real – inclusiv al celor care privesc această lege ca pe un rău necesar – de a nu fi extinsă în fiecare an fără a vedea cum o putem îmbunătăți și cum o putem face mai eficientă.” În lumina sprijinului oferit acestei legi de către membrii Knessetului din partea Uniunii Zioniste, aș privi afirmația doamnei Michaeli ca pe o auto-ironie, dacă aș crede că este capabilă de așa ceva.

Legislația rasistă cosmetizată sub formă de amendament „umanitar” poate fi ilustrația cea mai precisă a oximoronului „evreiesc și democratic”. Uniunea Zionistă, care a votat pentru extinderea legii, s-a scutit demult de această dilemă: acum că refuză să fie definită ca partid de stânga, nu-și mai face griji pentru astfel de contradicții. Ce trebuie explicat nu este sprijinul legii de către partidele Zioniste, ci opunerea partidului Meretz și cea a Joint List față de această lege.

Când democrația depinde de majoritate

Ca o regulă, Zioniștii au articulat dintotdeauna cât se poate de clar că ei vor alege „evreiescul” în detrimentul „democraticului”. Și pentru că acest lucru face parte din fibra lor interioară, decizia de a opta pentru caracterul evreiesc este exprimată zi de zi prin diverse modalități, fie din perspectivă naționalistă – negând drepturile naționale ale minorității palestiniene – fie din perspectivă individuală, negând drepturile umane individuale ale cetățenilor palestinieni ai Israelului.

Ca partid Zionist, Meretz se conformează primei componente a proiectului Zioniștilor: naționalismul evreiesc exclusivist presupune în mod neapărat negarea drepturilor naționale ale palestinienilor în Israel. De aceea Meretz investește atâtea resurse în sprijinul luptei pentru drepturile individuale. În teorie, nu există motiv pentru care statul evreiesc și democratic să nu garanteze drepturi egale cetățenilor săi arabi, incluzând aici posibilitatea ca aceștia să trăiască împreună cu partenerii lor de viață aici în țară.

Președintele partidului Hadash, Ayman Odeh (stânga) și președinta partidului Meretz, Zehava Galon ținând un discurs la un miting de protest al aripii de stânga în Tel Aviv, pe 28 mai 2016. Foto: Oren Ziv/Activestils.org

Acesta este eșecul pe care Stânga Zionistă refuză să-l admită: pretenția păstrării atât a caracterului evreiesc al Israelului cât și a celui democratic este, în fapt, o luptă demografică. Pentru ca statul evreiesc să își poată permite să fie democratic – cel puțin cu privire la drepturile individuale, dacă nu la cele naționale – vis-à-vis de cetățenii săi arabi, are nevoie de un avantaj demografic semnificativ. Doar atunci va putea să își spună povești despre democrație referindu-se la o minoritate națională, fără a periclita caracterul evreiesc pe care insistă atât de mult să-l păstreze. Exact din acest motiv, de la crearea statului Israel încoace, acesta a refuzat întemeierea unui nou oraș arab, în ciuda înmulțirii populației și a problemelor locuințelor în societatea arabă. Exact din acest motiv statul are nevoie de existența Fondului Național Evreiesc și de „iudaizarea” pământului. Exact din acest motiv statul are nevoie de o legislație care să restricționeze cu aroganță creșterea populației minoritare. Toate acestea sub masca diverselor explicații legate de securitate.

Elementul rasist și motivele demografice din spatele acestei legi ce împiedică reunirea familiilor palestiniene erau foarte clare pentru membrii Meretz. Liderul partidului, Zehava Galon, a răspuns la extinderea legii în felul acesta: „Au fost mulți miniștri de Interne de-a lungul anilor care au explicat că această lege este necesară din cauză că există un pericol demografic, deoarece rezidenții arabi ai Israelului aduc aici femei din teritorii. Apoi, acest lucru s-a transformat într-un pericol ce amenința siguranța. Adevărul este că avem un guvern de extremă-dreapta care urăște arabii, care îi exclude și care folosește atacurile teroriste ca pretext pentru acțiunile sale nerușinate.” Galon recunoaște logica demografică din spatele legii, dar în loc să privească la rădăcinile acesteia, se grăbește să arunce vina asupra guvernului de dreapta care urăște arabii.

Legea aceasta nu e produsul urii extremei-drepte față de arabi, ea este o componentă genetică a Zionismului. Atâta vreme cât contractul social dintre cetățeni și stat este ancorat într-un cadru ce garantează privilegii unuia dintre grupurile naționale în detrimentul celuilalt în timp ce emite pretenții de democrație, demografia va continua să decidă jocul.

Dacă după 70 de ani, Stânga Zionistă încă nu este capabilă să admită acest adevăr simplu și continuă să insiste asupra oximoronului „evreiesc și democratic”, trebuie măcar să fie suficient de corectă încât să nu plaseze responsabilitatea consecințelor exclusiv asupra Dreptei.


Articolul poate fi citit în original aici: http://972mag.com/the-roots-of-israels-most-racist-law/120215/

marți, iunie 21, 2016

NOUA LEGE ISRAELIANĂ ÎMPOTRIVA TERORISMULUI ESTE PERICULOASĂ ȘI ANTI-ARABĂ



Legea va avea un „efect de călire” asupra mișcării de solidaritate a minorității palestiniene a Israelului cu palestinienii aflați sub ocupație.

de Jonathan Cook


Nazareth – Purtarea unui tricou, scandarea de lozinci în cadrul demonstrațiilor sau donarea de haine ar putea fi suficient pentru ca palestinienii din Israel să aibă de suferit din cauza noii legi anti-terorism, avertizează organizațiile pentru drepturile omului.

Legislația, aplicată în Israel și în Ierusalimul de Est ocupat, a fost condamnată ca reprezentând o amenințare periculoasă la adresa drepturilor civile. Aceasta extinde în mod dramatic spectrul contravențiilor, pentru a include aici simpatizarea, încurajarea și eșuarea prevenirii unui act de terorism.

Potrivit specialiștilor în domeniul juridic, această lege oferă poliției israeliene noi puteri absolute de a aresta suspecți și a le refuza dreptul la avocați. Tribunalelor li se va solicita emiterea sentințelor de executare a unor lungi pedepse cu închisoarea.

Liderii celor 1,7 milioane de palestinieni ce formează minoritatea palestiniană a Israelului, adică o cincime din populație, au declarat că legea este mai degrabă anti-arabă, nu anti-terorism. Aceștia se tem că va fi exploatată pentru a întemnița cetățenii palestinieni și rezidenții Ierusalimului de Est pentru activism politic în semn de solidaritate cu palestinienii aflați sub ocupație.

Palestinienii din Cisiordania vor fi, în mare măsură, neafectați, deoarece ei se supun unui sistem diferit de justiție și anume, tribunalului militar israelian.

Adalah, o organizație juridică palestiniană din Israel, spune că legea va importa în Israel multe dintre ordinele militare draconice folosite în mod curent împotriva palestinienilor din Teritoriile Palestiniene Ocupate.

Nadeem Shehadeh, un avocat în cadrul Adalah, a declarat pentru Al Jazeera că definițiile vagi ale acestei legi fac ca o postare pe Facebook, fluturarea unui steag sau participarea la o demonstrație să te poată trimite în închisoare pentru câțiva ani.

„Aruncarea cu o piatră, înghiontirea poliției sau scandarea unor sloganuri, toate acestea ar putea fi văzute ca încălcări ale acestei legi”, a spus acesta.

Cu ocazia oricărei operațiuni militare viitoare în Gaza din partea Israelului, a adăugat Shehadeh, cetățenii palestinieni care donează alimente sau haine organizațiilor umanitare pot risca să fie acuzați de sprijinirea terorismului.    

„Dacă va fi aplicată cu strictețe, această lege ar putea duce la arestări și condamnări masive – cei găsiți vinovați având de înfruntat pedepse grele.”    

Membrii palestinieni ai parlamentului israelian sau al Knessetului au denunțat și ei noua măsură, afirmând că cel mai probabil va avea un „efect de călire” asupra eforturilor minorității palestiniene de sprijinire a palestinienilor aflați sub ocupație.      

Haneen Zoabi de la Joint List, o coaliție alcătuită din patru partide ale Israelului formate în principal din arabi, a declarat pentru Al Jazeera: „Această lege este un act terorist.”

„Această lege nu are în vedere doar acțiunile din trecut ci și ceea ce Israelul crede că ai putea face în viitor. Este creată pentru a teroriza și a persecuta cetățenii în baza simpatiilor și a crezurilor politice ale acestora.”

Astfel de temeri s-au intensificat după ce ofițerul de poliție Gilad Erdan a comunicat că se va asigura ca activiștii locali care susțin boicotarea Israelului „să plătească un preț greu”.

Acesta a afirmat în cadrul unei conferințe de lângă Tel Aviv că guvernul a alcătuit o echipă juridică ce va încerca să găsească legături între activiștii mișcării BDS (Boycott, Divestment and Sanctions) și organizațiile teroriste.

Zoabi a spus: „Există vreo formă de luptă împotriva ocupației israeliene mai pacifistă și mai civilizată decât BDS? Este clar că scopul real al guvernului este reducerea la tăcere a oricărei critici, a oricărei opoziții.”

Legea a trecut de Knesset cu o majoritate covârșitoare miercurea trecută. A fost susținută de toate partidele cu excepția Joint List și a micuței facțiuni de stânga, Meretz.

Oficial, legea se aplică în mod egal tuturor cetățenilor Israelului, fie că sunt palestinieni, fie evrei. Însă liderii palestinieni au spus că legea a fost croită în mod special pentru a ținti palestinienii din Israel și Ierusalimul de Est.

„Să fiți siguri că dacă evreii israelieni vor fi afectați de legea aceasta, vor fi numai cei de stânga care susțin lupta palestiniană de eliberare”, a declarat Zoabi. În cadrul unei ședințe parlamentare de luna trecută, Issawi Freij, un membru al partidului Meretz, observa: „un arab care aruncă o piatră va fi privit ca un terorist, un evreu ultra-ortodox care face același lucru nu va fi privit ca un terorist.”

Potrivit legislației, liderii organizațiilor teroriste primesc 25 de ani de închisoare. Sentința se transformă într-una pe viață dacă a avut loc un atac terorist. Ministrul Apărării va putea ordona confiscarea bunurilor unei organizații chiar dacă încă nu s-a dovedit că într-adevăr este o organizație teroristă.

Adalah a mai adăugat că legea nu face distincție între atacurile asupra civililor și cele asupra soldaților ce impun regimul de ocupație. Legislația internațională  le consideră pe cele din urmă legitime.

O comisie consultativă va aproba declararea unui grup drept organizație teroristă. Cei aflați sub investigație pentru legături cu terorismul nu vor avea acces la dovezile secrete folosite împotriva lor, spune Shehadeh.

Majoritatea mișcărilor politice palestiniene din Teritoriile Ocupate sunt tratate de Israel ca organizații teroriste. De exemplu, oficialii israelieni nu fac distincție juridică între conducerea militară a mișcării Hamas și politicienii mișcării Hamas ce guvernează în Gaza.

Shehadeh spune că legea va restricționa în mod sever libertatea de exprimare. Amenințările cu acte teroriste – oricât de improbabile ar fi – pot duce la șapte ani de închisoare. Pe cei care incită la acte teroriste îi așteaptă cinci ani, iar cei care elogiază o organizație teroristă riscă trei.

Cei ce ajută o organizație teroristă sau îi furnizează diferite servicii vor avea de executat cinci ani de detenție.

În multe cazuri, a adăugat acesta, acuzații sunt cei care trebuie să dovedească faptul că nu au ajutat o organizație teroristă sau că nu au simpatizat cu aceasta sau că au încercat să oprească un act de terorism. „Acest lucru violează un principiu de bază al codului de procedură penală.”

Ayelet Shaked, ministrul Justiției din partea partidului de extremă-dreapta Jewish Home, a salutat noua lege. „Terorismul poate fi învins numai prin măsuri și pedepse specifice,” a declarat aceasta. „Modelul din 2016 al terorismului va primi un răspuns pe măsură.”

Legea este concepută pentru a înlocui legislația anterioară privind contraterorismul, ce include multe dintre reglementările de urgență introduse de britanici în anii 40. Knessetul a adoptat acele măsuri după crearea statului Israel în 1948, în ciuda opoziției vehemente a unor politicieni.

Menachem Begin, care ulterior avea să devină prim-ministru, a catalogat măsurile britanice drept legi „naziste, tiranice și imorale”.

Shehadeh a avertizat că o mulțime de reglementări de securitate aprobate de-a lungul anilor de Knesset în caz de urgență sau temporar – și presupuse a fi valabile pe o perioadă limitată – au devenit legi permanente. „Chiar dacă situația privind securitatea se schimbă, aceste măsuri – în mare parte extreme și violând drepturile democratice – vor continua să fie valabile”, a spus acesta.

Amir Fuchs, expert juridic în cadrul Institutului Democratic Israelian (IDI) a menționat că noua legislație oferă noi unelte în mâinile sistemului de justiție israelian. Tribunalului i se va permite să ia în calcul mărturiile indirecte - mărturii ce cuprind relatări privitoare la împrejurări de orice natură despre care martorul nu a luat cunoştinţă în mod direct (nu le-a auzit, nu le-a văzut etc.) prin simţurile proprii, ci numai indirect, din auzite sau din ceea ce vorbeşte lumea (zvon public). Apărarea nu-i va putea examina încrucișat pe cei ce furnizează astfel de mărturii.

De asemenea, principiul habeas corpus nu se va aplica în anumite cazuri, însemnând că procesul poate avea loc fără ca acuzatul să fie prezent.

„Aceste măsuri nu arată ca și când ar face parte dintr-o procedură penală –  felul în care statul își tratează cetățenii – ci arată mai degrabă ca niște legi privitoare la dușmanii statului”, a adăugat Fuchs.

Legislația anti-terorism a suferit transformări în ultimii șase ani, dar procesul s-a accelerat în urma unui val de „atacuri izolate, solitare” (lone-wolf) ce au început să aibă loc anul trecut, majoritatea în Ierusalim.

Deși Ierusalimul de Est se află sub ocupație, legea israeliană se aplică acolo deoarece Israelul îl consideră ca făcând parte din „capitala sa eternă”. Fuchs spune că noile articole de lege vor fi supuse revizuirii judiciare din partea Curții Supreme. Însă, cel mai probabil, Curtea va fi reticentă în a interveni. După ani de amenințări cu privarea Curții de puterile sale, din partea extremei-dreapta, judecătorii „umblă acum ca pe coji de ouă”, a adăugat Fuchs.

Legea anti-terorism este privită în contextul reprimării politice generale din Israel. Se așteaptă ca legea să fie aprobată săptămânile viitoare făcându-se abstracție de grupurile drepturilor omului și oferind majorității membrilor Knessetului autoritatea de a-i exclude pe politicienii palestinieni.

Aida Touma-Suleiman, membră Knesset din partea Joint List, spune că poliția deja consideră postările cetățenilor palestinieni și ale rezidenților Ierusalimului de Est pe rețelele de socializare drept incitări  împotriva regimului de ocupație.

Săptămâna trecută, în cadrul dezbaterii privind legea, Touma-Suleiman a menționat cazul lui Dareen Tatour, o poetă palestiniană din Reine, de lângă Nazareth, care a fost arestată din cauza unor postări pe Facebook. Aceasta a petrecut trei luni în închisoare și acum se află sub arest la domiciliu.

„Acest lucru arată cât este de periculos să acordăm serviciilor de securitate israeliene puterea de a „interpreta” comportamentul nostru politic”, a spus Touma-Suleiman. „Israelul vrea să fim prea speriați pentru a avea o opinie sau pentru a o împărtăși în public.”