Isaac Herzog
de Gideon Levy
Liderul opoziției,
Isaac Herzog, merită laude pentru planul în zece puncte publicat de Haaretz joia trecută. Cele 10 puncte ale
sale dezvăluie o viziune și creează un orizont al marilor speranțe. Aș dori
doar să adaug la acestea un mic punct ce i-ar transforma planul într-un apogeu
al perfecțiunii – al 11-lea punct:
Partidele ar trebui
să anunțe o perioadă de 10 ani în care Isaac Herzog va rămâne într-o cușcă. În acest
timp, ele se vor îndrepta spre realizarea viziunii celor două state. În același
timp, dezvoltarea economică a cuștii va fi accelerată dramatic, prin asistență
regională și internațională, printre alte lucruri.
Bucăți de pâine vor
fi aruncate în cușca lui Herzog din când în când și de-a lungul anilor va fi
luată în considerare adăugarea diferiților dumicați. Partidele vor munci pentru
a renova cușca, chiar vor construi un scrânciob (sub aranjamente de securitate
stricte).
În cazul în care
comportamentul său se conformează așteptărilor, Herzog va avea dreptul să își
declare cușca un stat cu granițe temporare. La sfârșitul celor 10 ani (dacă
Herzog se mai află în viață) și cu condiția ca el să se fi comportat în mod
adecvat, temnicerii vor începe negocierile directe cu ocupantul cuștii, negocieri
susținute de țările din regiune și de comunitatea internațională, fără
precondiții, de pe picior de egalitate, cu seriozitate și fermitate, în timp ce
se va avansa către un acord de pace complet și final.
Dacă Herzog ar fi atât
de bun încât să fie de acord cu această măsură – și de ce n-ar fi? – acest plan
s-ar putea pune imediat în acțiune. Nimic nu i-ar sta în cale și la sfârșitul
celor 10 ani vom avea pace.
Dar dacă Herzog
obiectează față de acest al 11-lea punct, va trebui să îi declarăm planul ca pe
unul dintre cele mai dezgustătoare planuri propuse vreodată de un politician
israelian.
Fără acest al
11-lea punct, propunerea lui Herzog este un plan pentru încă 10 ani de
ocupație, după care...mai vedem noi. Este o propunere pentru încă un Oslo, fără
a fi învățat nimic din fiasco-ul numit Oslo. Este încă un acord intermediar în
drum spre nicăieri. Este o propunere pentru ca violatorii să continue să își
violeze victimele fără nicio piedică sau reținere, pentru cel puțin încă 10
ani. Și apoi, poate, se vor deschide niște negocieri între violatori și victime
– directe, egale, fără precondiții, bla, bla, bla, toate minciunile
binecunoscute.
Este o perioadă de
probă pentru victima violului, timp în care violatorul își va continua crimele
(„IDF-ul va continua să acționeze pe întreg teritoriul Cisiordaniei până la
râul Iordan și în jurul Fâșiei Gaza”) Iar acesta va fi numit „un nou proces,
realist...de a implementa viziunea celor două state.” Nu exista limită.
Pentru liderul
aripii de centru-stânga a Israelului, adevărata victorie a Zionismului este păstrarea
ciorchinelui de colonii – așa spune Herzog. De acum înainte, coloniile sunt o
victorie pentru Zionism – nu doar pentru Zionismul prim-ministrului Benjamin
Netanyahu și pentru cel al ministrului educației Naftali Bennett, ci și pentru
Zionismul lui Herzog. Cu o mișcare de centru-stânga ca asta, mai bine stai pe
dreapta. Cu un astfel de Zionism, e mai bine să fii anti-Zionist.
Dar dincolo de
acest argument nu foarte important pentru Herzog, un politician meschin al unui
timp împrumutat, propunerea lui accentuează din nou orbirea morală a Israelului
– atât pe dreapta cât și pe stânga, din zid în zid – în toată rușinea sa. Israelul
nu vede că fiecare zi adițională în care ocupația continuă este o zi în care
sunt comise crime adiționale: o infinitate de crime zilnice ale deposedării, distrugerii,
arestului, uciderii și umilirii. În orice moment.
Așa încât,
sfârșirea imediată a ocupației este singurul lucru care îi este permis unui om
cu conștiință și cultură a-l discuta. Nu există un alt subiect legitim. Să-i
spui victimei, „Așteaptă, momentan mai rămâi împreună cu violatorul și, dacă te
porți frumos, mai vorbim peste 10 ani”, este o abominațiune.
În mod similar,
ideea că abisul poate fi traversat în etape, nu într-un singur salt – o idee
nebunească ce a fost încercată de atâtea ori și de fiecare dată nereușind decât
să consolideze și mai puternic nedreptatea – este revoltătoare. Apărătorii aranjamentelor
interimare sau ai păcii economice sunt fie lași, fie au luat-o razna.
Așa că, în locul
planului în 10 puncte al lui Herzog, ofer o propunere mai modestă, cuprinzând un
singur punct: terminarea ocupației. Ieri. Azi. Acum. Nu există alternativă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu