Bombardamentele au încetat, violența ocupației continuă

Ce importanță are un acord de încetare a bombardamentelor, dacă violența continuă? Reîntoarcerea la un statu quo inacceptabil nu este echivalentul păcii. Pacea în Israel și teritoriile palestiniene ocupate este imposibilă dacă nu se pune stop ocupației. Palestinienii nu vor accepta un proces de pace care să-i excludă, care să le ignore dorințele și aspirațiile. Câtă vreme Israelul va continua să ridice colonii evreiești pe pământ palestinian, evacuând locatarii palestinieni, câtă vreme Israelul va continua să considere întreg Ierusalimul drept capitală a sa, nu va fi pace. Lumea care se face că nu înțelege, repetă ad nauseam mantra „Israelul are dreptul la auto-apărare.” Deci ocupatorul unui teritoriu are dreptul de a se apăra de cei pe care îi ocupă? Interesantă interpretare a legii internaționale care spune că poporul aflat sub ocupație este cel care are dreptul la rezistență, prin orice mijloace dispune, inclusiv rezistența armată este dreptul său. Ocupatorul are dreptul să se apere, dar palestinienii nu au dreptul sau cum? Israelul s-a obișnuit să încalce legea cu impunitate, iar acest lucru trebuie să înceteze. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume și trebuie să denunțăm ocupația ca principalul obstacol în calea păcii. Această cea mai recentă escaladare a violențelor nu s-a petrecut într-un vid, ea este strâns legată de ocupația care durează de decenii, cu toată brutalitatea sa. Iar celelalte țări îi permit Israelului să se comporte ca și când ar fi mai presus de lege. Orice altă țară, dacă s-ar fi comportat precum Israelul, ar fi fost grav sancționată. De ce Israelul are un statut special? De ce i se permite să încalce legea internațională și restul lumii închide ochii? Doar pentru că evreii au avut de suferit din cauza Holocaustului? Ce vină au palestinienii în povestea asta, când nu ei sunt responsabili pentru Holocaust? Niciun alt stat nu are atât de multe rezoluții ale ONU formulate împotriva sa, rezoluții care îi cer încetarea ocupației, rezoluții care subliniază inadmisibilitatea actualului statu quo. Israelul va continua să se comporte ca și până acum pentru că știe că nu va păți nimic. ONU va continua să emită rezoluții iar el va continua să le ignore -- acesta este jocul pe care Israelul îl joacă din 1948, de la fondarea sa. Situația din teritoriile palestiniene ocupate nu se va rezolva cu un simplu acord de încetare a focului. Câtă vreme se va pune egal între victimă și opresor nu se va ajunge nicăieri. Politicile expansioniste ale Israelului perpetuează ciclul violenței și mențin viu focul conflictului. Comunitatea internațională trebuie să pună teoria în practică și să acționeze conform principiilor după care spune că se ghidează. Ocupația, deposedarea palestinienilor, umilirea acestora, anexarea și politicile coloniilor sunt practici care trebuie să înceteze pentru ca pacea să aibă o șansă în regiune.