de Motasem A.
Dalloul
Mii de palestinieni
din Gaza asediată au luat străzile cu asalt de mai multe ori în ultimele
săptămâni pentru a protesta împotriva lipsei severe de electricitate ce le afectează
fiecare aspect al vieții; nici măcar spitalele, școlile și incubatoarele pentru
nou-născuți nu sunt scutite.
Este nevoie de
electricitate pe întreg parcursul anului, dar iarna este de o importanță vitală.
Iarna se face foarte frig în Gaza și încă sunt foarte mulți palestinieni în
acest teritoriu care au rămas cu casele nereconstruite la mai bine de doi ani
de când acestea au fost distruse de ultima ofensivă israeliană din 2014. Zeci de
mii de case au fost distruse de forțele armate israeliene, la fel și
infrastructura enclavei, inclusiv uzina electrică, stația de purificare a apei
și instalațiile de canalizare.
Acum două săptămâni,
un nou-născut a murit de frig; părinții lui pur și simplu nu au putut să facă
suficient de cald în casă încât să-l salveze. În cel mai bun caz, palestinienii
din Fâșie primesc patru ore de electricitate pe zi; în unele zile sunt numai
două ore.
Așa că, oamenii din
Gaza au tot dreptul să iasă în stradă să protesteze. Nimeni nu le neagă dreptul
de a demonstra și de a-și exprima furia în fața lumii. Însă, există o problemă
atunci când suferința oamenilor este folosită ca scuză pentru a se lansa o
campanie împotriva serviciilor de securitate din Gaza conduse de Hamas – urmată
de alte atacuri verbale și în mass-media la adresa mișcării de rezistență. Campania
împotriva mișcării Hamas implică toate facțiunile palestiniene seculare și de
stânga și oficialii Autorității Palestiniene, inclusiv președintele Mahmoud
Abbas și prim-ministrul Rami Hamadallah. Până și coordonatorul special pentru procesul
de pace din Orientul Mijlociu, Nickolay Mladenov, a criticat mișcarea. Oficialii
israelieni, care sunt principala cauză pentru criza electricității, au păstrat tăcerea.
Palestinienii din Gaza protestează din cauza lipsei electricității
Câteva clarificări
se impun pentru a înțelege ce se întâmplă în Fâșia Gaza, care, până la urmă, se
află sub o blocadă impusă de Israel ce durează de zece ani.
Cine este cu adevărat
de vină pentru criza de electricitate? Fără îndoială, autoritățile ocupației
israeliene, care au asediat Gaza de la mijlocul lui 2007. De fapt, blocada maritimă,
terestră și aeriană a început în 2006, când Hamas a câștigat alegerile
parlamentare și a încercat să formeze un guvern. În acel an, Israelul și
comunitatea internațională, care rugaseră câteva state arabe să pună presiune
pe Hamas pentru a lua parte la alegeri, au respins rezultatul când mișcarea
islamică a câștigat.
Când Autoritatea
Palestiniană cu sediul în Ramallah condusă de Abbas și susținută de Israel și
de Vest a alungat mișcarea Hamas din Cisiordania ocupată, blocada a fost
ridicată. Însă, când o facțiune din cadrul mișcării Fatah a lui Abbas, condusă de
Mohammed Dahlan și sprijinită financiar de Israel și SUA, a încercat să
răstoarne regimul Hamas din Gaza și a fost înfrântă în iunie 2007, asediul
Gazei a fost prelungit și înăsprit de către Israel, comunitatea internațională
și Egipt. Acest lucru a afectat toate aspectele vieții: medicamente, alimente,
apă, materiale de construcții, electricitate, industrie, combustibili,
vehicule, pescuit; totul. Palestinienii au fost împiedicați să intre și să
părăsească teritoriul, în timp ce importurile și exporturile sunt controlate cu
strictețe de Israel.
Mai mult,
incursiunile militare regulate ale Israelului – și cele trei ofensive majore
din 2007 până acum – au distrus infrastructura, inclusiv singura uzină
generatoare de electricitate a Gazei.
Care este rolul lui
Hamas în criză? Hamas este o mișcare de rezistență; Palestina, unii oameni par
să uite, se află sub o brutală ocupație militară. Legea internațională le dă oamenilor
aflați sub ocupație dreptul de a rezista acelei ocupații prin toate mijloacele
disponibile; aceasta este legea. Cu toate acestea, deși Hamas a folosit în
trecut atacurile sinucigașe cu bombă – operațiunile de tip „martiriu” – astfel
de atacuri nu au mai avut loc de când s-a impus blocada. Într-adevăr, de când a
câștigat alegerile în 2006, Hamas nu a întreprins nicio operațiune militară
împotriva forțelor de ocupație dincolo de Fâșia Gaza. Sigur, a opus rezistență
ofensivelor militare israeliene îndreptate împotriva civililor palestinieni din
Gaza. Conducerea mișcării a oferit de mai multe ori Israelului un armistițiu pe
termen-lung, pe care acesta l-a refuzat.
Hamas crede în
tranziția democratică a puterii și a garantat acceptarea rezultatului oricăror
noi alegeri în cazul în care comunitatea internațională garantează că acestea
vor fi libere și corecte, așa cum au fost în 2006. Nu este dispusă însă, să
renunțe de bună voie la guvernarea sa de facto a Fâșiei Gaza fără existența
unei astfel de garanții; legitimitatea sa este, până la urmă, mai puternică
decât cea a lui Mahmoud Abbas, al cărui mandat trebuia să ia sfârșit în 2009.
Este evident că
Israelul se folosește de facțiunile palestiniene seculare și de stânga pentru a
da vina pe Hamas pentru asediul israelian și crizele asociate acestuia;
divizează și cucerește este o tactică veche colonialistă. Criza electricității
este legată în mod direct de blocadă și totuși facțiunile se întorc împotriva
mișcării Hamas, care nu a respins propunerile pentru a rezolva problema.
În plus, ca putere
ocupatoare, Israelul are o responsabilitate morală și prevăzută prin lege de a
avea grijă de populația ce trăiește sub ocupația sa; legal, asta li se aplică palestinienilor
din Gaza ocupată în aceeași măsură în care li se aplică palestinienilor din
Cisiordania ocupată. Chiar dacă Autoritatea Palestiniană nu poate plăti pentru
ea, Israelul are datoria de a furniza electricitate oamenilor din Gaza, așa cum
face în Cisiordania. Guvernul israelian ar putea amenința că taie furnizarea de
electricitate în Cisiordania în scopuri politice dar nu o face. Însă, în ceea
ce privește Fâșia Gaza, Israelul își menține ocupația (controlându-i toate
granițele și blocându-i spațiul maritim și aerian) și totuși refuză să își accepte
responsabilitățile pe care legea le prevede pentru puterea ocupatoare. Cum poate
fi de vină Hamas pentru asta?
Câteva țări, inclusiv
Qatar, Emiratele Arabe și Turcia, au propus să rezolve criza electricității din
Gaza pe cheltuiala lor, dar Autoritatea Palestiniană condusă de Mahmoud Abbas a
refuzat această soluție, la porunca Israelului. Deși niciun oficial al
guvernului israelian nu a comentat agitația din Gaza, este clar că se fac
eforturi pentru a întărâta opinia publică împotriva mișcării Hamas, care a fost
scopul israelienilor, al lui Abbas, al Autorității Palestiniene și al
comunității internaționale încă din 2007.
În ciuda tuturor
acestor lucruri, serviciile de securitate din Gaza au făcut din mica enclavă unul
dintre cele mai sigure spații civice pentru cetățenii acesteia (cu excepția
incursiunilor și ofensivelor israeliene); nimeni din Gaza, inclusiv oficialii
Fatah, nu poate nega asta dacă este sincer. Ca rezultat, a se întoarce
împotriva mișcării Hamas este aproape un tabu pentru majoritatea palestinienilor
din Gaza, care au trăit în nesiguranță vreme de ani de zile sub serviciile de
securitate ale Fatah și PA. Cele 18 luni înainte ca Hamas să preia întregul
control asupra Gazei sunt imposibil de uitat de către gazani.
Se pare că nu a
fost nevoie decât ca doi jurnaliști să fie atinși și câțiva protestatari să fie
reținuți de serviciile de securitate pentru ca seculariștii și stângiștii să
își verse mânia pe Hamas, când de fapt această furie ar trebui să fie
îndreptată către Israel. În schimb, au acuzat mișcarea islamică de suprimarea
libertății de mișcare și expresie. Faptul că trimisul special al Națiunilor
Unite pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu a căzut în plasa acestei
campanii false este rușinos. Nickolay Mladenov și facțiunile palestiniene ar fi
trebuit să abordeze problema care i-a împins pe oameni să demonstreze și să o
rezolve exercitând presiune asupra autorităților de ocupație israeliene, nu să
folosească o încălcare minoră a drepturilor civice de către Hamas și serviciile
sale de securitate pentru a face o problemă majoră din asta uitând problema
reală – ocupația și blocada israeliană.
Nedreptatea demonstrată
de comunitatea internațională – inclusiv de UN – și de facțiunile palestiniene este
cea care nu are legitimitate în ochii palestinienilor obișnuiți; lucrul acesta
a fost demonstrat de rezultatul alegerilor din 2006 și i-a făcut pe israelieni, pe PA și pe cei
din Vest să se teamă de noi alegeri. Așa că hai să nu ne batem joc de
palestinienii din Gaza relatând non-povești în timp ce ignorăm crizele reale și
pe cei care sunt responsabili pentru ele. Există o criză umanitară în Fâșia
Gaza, iar de vină e Israelul și blocada sa, nu Hamas. Hai să nu uităm asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu