duminică, martie 05, 2017

Rabinul Sacks susține crimele religioase într-un videoclip împotriva BDS





de Michael Lesher


Jonathan Sacks, fost rabin-șef al Marii Britanii, a scris niște lucruri simțitoare în trecut, mai ales despre pericolele exclusivismului religios și despre rădăcinile violenței sectare în ceea ce el numește falsitatea „răului altruist.”

Asta face ca decăderea sa în propagandă israeliană vulgară să fie și mai supărătoare. E greu de crezut că rabinul Sacks – membru al Camerei Lorzilor și autor al mult lăudatei cărți „Nu în numele Domnului” (unde pledoaria sa împotriva intoleranței religioase a fost numită „bine formulată, meritând a fi citită” chiar și de ziarul britanic ce tinde spre stânga, The Independent) – nu are acces la datele despre conflictul Israel-Palestina.


                                                          Rabinul Jonathan Sacks


Și totuși, „clipul de animație” despre „ceea ce se află în spatele campaniei de boicotare a Israelului (BDS)”, pe care tocmai l-a realizat, clip menit să explice de ce „umanitariștii...și toți cei care prețuiesc o societate liberă, trebuie să se ridice împotriva ei”, este mai îngrozitor ca o pastișă mincinoasă. Pentru oricine îl ia în serios – și probabil mulți cititori naivi o vor face – servește drept apărare pentru exact acel tip de crime religioase pe care Sacks pretindea ani de zile că îl detestă.

În mai puțin de 10 minute, mica predică video a lui Sacks reușește să susțină apartheidul pe motive religioase și să demonizeze un întreg popor – pentru că se întâmplă să nu fie alcătuit din evrei. Pretinzând că este vocea dulcii rațiuni, animația lui Sacks este de fapt o formă perfidă de incitare la ură.




Să luăm, de exemplu, acțiunea introductivă, care este aserțiunea amenințătoare că orice protest împotriva ocupației israeliene a pământului palestinian sau împotriva discriminării sale sistematice împotriva tuturor non-evreilor ce se află sub controlul său este de fapt, un „preludiu la eliminarea [Israelului].” A pretinde așa ceva are logică numai dacă „Israel” înseamnă „Mai Marele Israel” – adică un regim discriminant care își continuă ocupația asupra Cisiordaniei și a Ierusalimului de Est. Din moment ce rabinul Sacks implicit susține această definiție, „Israelul” este, potrivit propriilor săi termeni, un stat al apartheidului – unul care, în plus, impune o stăpânire discriminantă exact asupra pământului recunoscut de legea internațională ca teritoriu palestinian. Ceea ce, mai pe românește, înseamnă că rabinul Sacks susține eliminarea efectivă a Palestinei. Cam atât despre pretenția lui că și-ar face griji în legătură cu „eliminarea” Israelului.

Și cum e cu indignarea sa în legătură cu adevărul istoric (pe care el îl numește „o minciună răutăcioasă”) că „Israelul este o prezență colonială în Orientul Mijlociu”? El respinge asta spunând că „legătura evreiască cu pământul lui Israel este de două ori mai veche decât istoria creștinismului, de trei ori mai veche decât istoria islamului” și că „evreii sunt singura națiune din istorie care a stabilit vreodată un stat-națiune pe acest pământ.” Din punct de vedere istoric este o aberație: orice regat ar fi existat vreodată sub stăpânirea iudeilor vorbitori de aramaică în urmă cu mai bine de 2000 de ani, cu siguranță nu a fost o „națiune evreiască” în niciun sens modern (conceptul de „națiuni”, ca să nu mai vorbim de cel de „state-națiuni”, este un concept recent). Dar poziția lui rabi Sacks devine absolut strigătoare la cer atunci când se bazează pe religie pentru a stabili validitatea „pretenției” Israelului asupra întregului pământ al Palestinei. Cu siguranță ar nega că orice aderenți mai din urmă la religiile străvechi canaanite ar putea emite o pretenție superioară asupra aceluiași teritoriu – de fapt, ar privi-o ca pe o formă de fanatism. Atunci cum poate să apere Israelul pentru că se folosește de iudaism ca pretext pentru a uzurpa drepturile populației indigene? Nu avem de-a face cu exact acel tip de violență întemeiată pe religie, pe care pretindea că o detestă?

Ipocrizia rabinului Sacks devine și mai clară atunci când se lamentează că activiștii pentru drepturile palestinienilor nu „protestează împotriva barbariei marca ISIS” sau „nu fac campanii împotriva abuzurilor față de drepturile omului comise de Hamas în Gaza.” Firește, nu citează nicio dovadă că organizatorii campaniei BDS ar susține ISIS sau ar fi în favoarea abuzurilor față de drepturile omului oriunde pe planetă – nu există o asemenea dovadă – dar ceea ce este cu adevărat șocant este cum omite el să facă vreo referire la mult mai relevanta „barbarie” și la „abuzurile față de drepturile omului...în Gaza” marca Israel. A uitat oare deja, acest campion al drepturilor omului, operațiunea Protective Edge, cu abia doi ani în urmă, în timpul căreia bombardamentele israeliene aleatorii au ucis peste 500 de copii și au distrus în jur de 18.000 de blocuri de locuințe în Gaza, lăsând peste 100.000 de oameni fără acoperiș deasupra capului? Dacă da, memoria lui este criminal de scurtă; dacă nu, atunci el este cel care ar trebui acuzat de aplicarea selectivă a principiilor umanitare.

Conștiința sa e atât de selectivă, încât rabinul Sacks pretinde că „Israelul este...singurul stat al cărui însuși drept de a exista a fost contestat în permanență.” Serios? Nu poți decât să te întrebi unde naiba a trăit omul asta. Un consens internațional copleșitor – susținut în mod repetat de fiecare țară arabă și de fiecare țară predominant musulmană din lume – acceptă în mod clar dreptul Israelului de a exista în pace și siguranță în interiorul granițelor sale recunoscute internațional. Încă o dată, Israelul este cel care – respingând consensul – neagă dreptul de a exista al unui stat, al Palestinei. Și susținând Israelul în această chestiune, rabinul Sacks neagă și acest drept.

De fapt, neagă mai mult decât atât. Refuzând și să asculte vocile palestiniene și să recunoască drepturile palestiniene, rabinul Sacks efectiv neagă umanitatea palestiniană. Iar acesta este exact acel gen de discurs incitator la ură – în numele Domnului – față de care rabinul Sacks s-a declarat în mod repetat dușman.

Este suficient de rău ca întreaga sa prezentare nu citează nici măcar un palestinian sau măcar o sursă pro-palestiniană. E suficient de rău că refuză cu încăpățânare să recunoască violența israeliană sistematicăsprijinită de publicul israelian – care continuă să stabilească termenii fiecărei confruntări dintre palestinieni și IDF. Ascunzând realitatea ocupației israeliene – care este, până la urmă, subiectul campaniei BDS – rabinul Sacks își lasă cititorii să presupună că nu există ocupație, că nu există victime și că nu există palestinieni.

Dar ei există, rabinule Sacks. Palestinienii există; și ignorând existența lor, te faci complice la persecutarea lor.

Ca și tine, poporul Palestinei tânjește după viață, libertate și dreptate. Dar spre deosebire de tine, el nu are o puternică platformă media de la care să răspundă demonizării lor, al cărei autor ești. Și asta este măsura eșecului tău moral. Când o majoritate a subiecților evrei chestionați într-un recent sondaj de opinie susține executarea pe loc a oricărui palestinian care a atacat un israelian, palestinienii au nevoie ca tu – un rabin respectat – să denunți sprijinul evreiesc față de brutalitatea de stat drept grozăvia care este. Și totuși tu ai tăcut din gură. Când Israelul a bombardat copii, a atacat spitale și personal medical, a violat sistematic drepturile omului și a impus dominarea unui grup religios asupra tuturor celorlalți, palestinienii au avut nevoie ca tu să-ți urmezi principiile și să vorbești împotriva relelor pe care pretinzi că le detești.

În schimb, tu ai închis ochii în fața brutalității israeliene și niciodată nu ai recunoscut – ce să mai vorbim de susținut – rezistența palestiniană neînarmată, care crește de ani de zile în toată Cisiordania. Ai pretins că te opui violenței religioase, dar de fapt i-ai oferit undă verde de fiecare dată când s-a bucurat de  susținerea statului evreiesc. I-ai tratat pe opresorii palestinienilor de parcă ei ar fi fost victimele nevinovate. Și acum le negi adevăratelor victime chiar și dreptul la niște tactici de protest non-violent folosite odată împotriva apartheidului din Africa de Sud.

Ipocrizia e un cuvânt prea blând pentru tine. Ceea ce ai făcut este literalmente o trădare a fiecărui principiu pe care ai pretins că îl aperi. Rabinule Sacks, te implor: retrage acea piesă groaznică de propagandă israeliană împotriva BDS și încearcă să devii, încă o dată, clericul despre care ne-ai spus întotdeauna că intenționezi să fii.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu