marți, decembrie 13, 2016

Puterea evreiască este acum lege britanică – e oficial!




de Gilad Atzmon


De ani de zile susțin că puterea evreiască este puterea de a înăbuși criticarea puterii evreiești. Acum, prim-ministrul britanic Theresa May a confirmat că observația mea este corectă.

PM May a decis să accepte definiția antisemitismului așa cum este formulată de Alianța Internațională pentru Amintirea Holocaustului (IHRA) și să o integreze în legea britanică.

Potrivit IHRA, „antisemitismul este o anume percepție despre evrei, ce poate fi tradusă ca ură față de evrei. Manifestările retorice și fizice ale antisemitismului sunt direcționate către indivizi evrei și non-evrei și/sau proprietățile lor, către instituțiile comunității evreiești și edificiile religioase.(...) Manifestările pot include atacarea statului Israel conceput ca o colectivitate evreiască.” 

https://www.holocaustremembrance.com/sites/default/files/press_release_document_antisemitism.pdf

O definiție destul de leneșă aș putea spune. Înlocuiți cuvântul „antisemitism” cu „intoleranță” și cuvântul „evrei” cu „un popor” și obtineți o definiție rezonabilă a urii. Dar Theresa noastră crede că evreii merită o protecție specială. Și de ce? Pentru că deși în Marea Britanie, ca și în SUA, Germania și Franța, toată lumea este egală în ochii legii, evreii sunt cumva mai egali decât alții.

Sir Eric Pickles, reprezentantul guvernului pentru „probleme post-Holocaust” este și el dedicat evreilor și întâietății suferinței lor, atât de mult încât s-a transformat într-un uriaș Gefilte fish. Așa cum a declarat Pickles pentru BBC, noua definiție „ține pasul cu antisemitismul modern”. Este important, a spus el, „să nu amestecăm poporul evreu cu Israelul”.

Nu aș putea să-l aprob mai mult. Niciodată nu ar trebui să amestecăm evreii cu Israelul. În primul rând, evreii sunt un popor minunat, inocent și iubitor de pace – poate cu excepția celor 14 milioane sau pe-acolo care susțin Israelul și oferă tribului o reputație proastă. Și în al doilea rând, ar fi absurd să le ignori pe cele 5 milioane care se opun Israelului și susțin cu adevărat Palestina. Poate că Sir Pickles ar trebui să se folosească de poziția și influența sa pentru a convinge guvernul israelian să înceteze să mai definească Israelul ca pe un „stat evreiesc” – ziceți și voi, nu i-ar face asta pe oameni să înceteze să mai amestece evreii cu statul lor?

Potrivit IHRA, antisemitismul poate include negarea dreptului poporului evreu la autodeterminare. Încă o dată, nu aș putea aproba mai mult. Din moment ce Marea Britanie a susținut apariția ISIS și i-a înarmat batalioanele, e corect să sprijine și statul exclusiv evreiesc. Și nu e niciodată prea târziu pentru Marea Britanie să admită că poate un stat exclusiv arian este o idee cât se poate de cușer. Și cum rămâne cu statul Alb? Oamenii albi nu au și ei dreptul la un stat al lor? Cred că ar trebui să ni se spună.

Nu ar trebui să ne surprindă nici că omul cu principii Jeremy Corbyn și partidul său laburist s-au grăbit să susțina mișcarea lui May. Până la urmă, cine altul decât „omul poporului” Jeremy Corbyn ar înțelege nevoia muncitorilor britanici de a se atașa de sensibilitățile evreiești?

Ziarul The Jewish Chronicle a fost drăguț și a enumerat numele liderilor evrei care au felicitat mișcarea. De exemplu, rabinul-șef Ephraim Mirvis a salutat prim-ministrul pentru devotamentul dovedit în lupta cu biciul antisemitismului și Jonathan Arkush, președintele Consiliului Evreilor din Marea Britanie a felicitat decizia guvernamentală. Mă întreb, chiar nu există niciun lider evreu care să vadă că o asemenea mutare, una care îi face pe evrei speciali în fața legii, este o rețetă pentru dezastru? Cred oare liderii evrei că o asemenea lege îi va face pe evreii britanici iubiți și respectați?

De fapt, istoria evreiască dovedește exact opusul. Întotdeauna excepționalismul evreiesc a fost cel care a evoluat într-un dezastru evreiesc.



Niciun comentariu: