marți, august 30, 2016

Pentru o mostră de ură extremă față de non-evrei, abonați-vă la The Forward





de Gilad Atzmon

Dacă vreți să înțelegeți nivelul de dispreț pe care îl resimt evreii „progresiști” americani față de țara lor gazdă, nu trebuie decât să citiți The Forward.

Jay Michaelson, unul dintre redactorii colaboratori la acest canal de comunicare cușer, susține că Donald Trump este candidatul „învinșilor”.

Faptul că evreilor progresiști nu le plac goimii (non-evreii), mai ales atunci când sunt albi, nu este un lucru nou, dar Michaelson duce bigotismul evreiesc pe noi culmi. „După cum bine se știe acum”, scrie Michaelson, „principalii suporteri ai lui Trump sunt oamenii albi, needucați, înapoiați din punct de vedere tehnologic, depășiți de globalizare... În plus, zilele supremației albilor au apus iar aceștia sunt cum nu se poate mai furioși.”

De ce oare pare natural ca un evreu să eticheteze jumătate din americani ca fiind adepți ai „supremației albilor”, adică niște rasiști înrăiți?

În caz că nu ați prins mesajul, autorul evreu îl reia: „Suporterii lui Trump sunt învinșii noii economii, pe de o parte, și ai multiculturalismului pe de altă parte.”

Suporterii lui Trump, la fel ca adepții trădați ai lui Bernie Sanders, au un lucru în comun: tânjesc după o schimbare radicală. Tânjesc după o Americă productivă, o țară cu perspectiva unei speranțe și a unui viitor. Ei resping narativa oferită de oligarhii de pe Wall Street, aceea a unei Americi dedicate unui singur lucru: mamonismului. Asta îi face pe americani învinși? Se pare că da, în opinia scriitorului newyorkez.

The Forward îi numește pe suporterii lui Trump o gașcă de „agresori”. Iar învinșii întotdeauna devin agresori. În această etapă, Michaelson realizează că a mers puțin cam prea departe. Până la urmă, un evreu aruncând insulte îngrozitoare la adresa majorității americanilor poate duce la consecințe tragice. Redactorul „progresist” dă puțin înapoi. Admite că și evreii sunt niște învinși, însă, spre deosebire de suporterii lui Trump, explică Michaelson, în cadrul moștenirii culturale evreiești, evreii învinși triumfă întotdeauna:

„Desigur, de fiecare dată, „învinsul” (evreu) câștigă, activând vechile fantezii de triumf ale Israelului.” Și dacă vreți să știți de ce evreii cred că se pricep atât de bine să recunoască nedreptatea, Michaelson are răspunsul. „Pe parcursul lor, aceste povestiri biblice insuflă și un puternic sentiment al nedreptății agresiunii.”

Progresismul cușer permite cu amabilitate și un culoar strâmt pentru criticarea comportamentului evreiesc negativ. „Adesea, statul evreiesc nu este atât de diferit precum ar fi cel al lui Trump, mai ales în ultimii ani, pe măsură ce rasismul hâd a început să domine societatea israeliană și pe măsură ce retorica islamofobă insistă că „ei” nu sunt ca noi.”

Aceasta este o șmecherie progresistă evreiască menită a zăpăci. Israelul nu este o oglindire ocazională a unei imaginare Americi a lui Trump; ceea ce a caracterizat din start, din prima zi de existență, Israelul și Zionismul a fost rasismul și hoția. Nakba din 1948 a fost un act barbar împotriva nativilor palestinieni, motivat de o ideologie rasistă care este adânc înrădăcinată în cultura evreiască. Holomodorul, înfometarea sistematică a Ucrainei, a fost comis de către „executanții benevoli ai lui Stalin”, așa cum se referea istoricul evreu Yuri Slezkin la evreii lui Stalin în monumentala sa carte „Secolul evreiesc”. Scriitorul israelian ultra-Zionist Sever Plocker a repetat această afirmație în ziarul israelian Ynet admițând că „nu trebuie să uităm că unii dintre cei mai mari criminali ai timpurilor moderne au fost evrei.” În 1936, revoluționarii evrei însetați de dreptate au călătorit în Spania pentru a lupta împotriva „fascismului” ucigând catolici și arzându-le bisericile. Ne-a luat trei sferturi de veac pentru a admite că Brigada  Internațională din Spania era formată din voluntari evrei și că lingua franca a brigăzii era idiș. E timpul să ne întrebăm de ce întotdeauna acești intervenționiști morali se întâmplă să ardă biserici și să ucidă goimi. Aceasta este definiția lor supremă a Justiției?

Cum rămâne cu școala neoconă, un alt precept ideologic Zionist care a produs un dezastru global în numele „intervenționismului moral”? Să ne gândim de asemenea și la Wilhelm Reich, Marcuse și la marxiștii culturali care au folosit interpretarea lor sexualizată a „socialismului” pentru a slăbi Vestul și pentru a distruge unitatea mișcării laburiste dincolo de orice posibilitate de a o mai repara.

Propaganda progresistă evreiască a lui Michaelson este în mod voit înșelătoare. Nu sunt doar politicile israeliene recente cele care dezvăluie o „mică” problemă în legătură cu noțiunea de „dreptate evreiască”. Am suferit un secol de dezastre globale. Multe dintre ele au fost și încă sunt motivate de ideologii și practici politice evreiești. Bolșevismul, marxismul cultural, zioconii, zioniștii, mamonismul à la Soros și Goldman Sachs sunt doar odioase fațete diferite ale unei supremații tribale – o ideologie care îi privește pe goimi (non-evrei) ca pe o gloată de învinși și de „adepți ai supremației albilor”, așa cum face Michaelson în articolul său din The Forward.

Haideți să examinăm acest comentariu pro-palestinian în lumina supremaționismului evreiesc: anti-Zionismul reținut și moderat este o manevră folosită de evreii stângiști pe post de diversiune. În loc să analizăm dimensiunea activității globale dezastruoase a lui Soros, Goldman Sachs, a marxismului cultural, a bolșevismului și a neoconilor, ni se permite o critică limitată a politicilor israeliene. De ce ne permit reproșuri la adresa Israelului? Pentru că știu foarte bine că Israelul le face față cu ușurință.

Michaelson își încheie declamația narcisistă evreiască scriind că „Iudaismul se declară cu mândrie religia învinșilor. Este o credință, și acum o cultură, a unui popor care își reamintește în fiecare an – ba chiar în fiecare zi – că a fost sclav, că a fi puternic nu înseamnă neapărat că ai dreptate și că deși stă în natura umană ca cel slab să îl agreseze pe cel ce e și mai slab, natura noastră divină ne face să dovedim că suntem mai buni de atât.”

Aceste cuvinte clarifică de ce se teme Michaelson atât de mult de așa-zișii „învinși” americani. El știe că oamenii oprimați de cître mamonismul de pe Wall Street și sătui de războaiele neoconilor se pot revolta ca evreii și în numele dreptății îi pot identifica pe cei care îi agresează de multă vreme.

Nu cred că Trump este capabil să conducă o asemenea mișcare. Dar Michaelson cunoaște destulă istorie evreiască încât să își dea seama că premisele unei treziri a Americii sunt întrunite. De fapt, trezirea americanilor este întârziată. Michaelson știe că Dreptatea poate răzbi și cu siguranță este conștient ce poate însemna acest lucru pentru el și pentru poporul său, căruia, în mod absolut revoltător îi atribuie o „natură divină”.



Niciun comentariu: