marți, iulie 19, 2016

OPRIȚI OCUPAȚIA EVREIASCĂ A MIȘCĂRII DE SOLIDARITATE



de Gilad Atzmon



Aș dori să felicit Campania SUA de Oprire a Ocupației Israeliene (EOIO) pentru că a confirmat esența raționamentului meu și anume că dominația evreiască a mișcării de solidaritate cu cauza palestiniană a avut un efect distructiv asupra mișcării. L-am descris pe larg în cartea mea, The Wandering Who.

Guvernul israelian a recrutat organizații de stânga pentru a curăța mișcarea de solidaritate de „radicalii” acesteia – aceia care îndrăznesc să spună adevărul despre Statul Evreiesc și despre cultura și ideologia din spatele politicilor sale. EOIO pare a fi excesiv de entuziasmată în legătură cu rolul ei dictat de stăpânii din Ierusalim. După campania de denigrare împotriva lui Alison Weir dusă de către JVP aka Jewish Voice for Peace, a venit rândul lui EOIO să publice lista de „acuzații” împotriva doamnei Weir. Alison Weir este o dedicată activistă americană pro-Palestina, fondatoarea publicației deosebit de informative If Americans Knew.

Lista ridicolelor „acuzații” demonstrează că EOIO este hotărâtă să blocheze orice încercare de cercetare a crimelor comise de Statul Evreiesc în contextul culturii evreiești, a politicilor evreiești, a ideologiei evreiești, a religiei evreiești și a istoriei evreiești. Imaginați-vă o organizație anti-nazistă care ar bloca orice încercare de examinare a crimelor naziste în contextul culturii naziste, al politicilor naziste, al ideologiei naziste, al spiritului nazist sau al istoriei naziste. Un asemenea demers ar părea de neconceput. Dar presupun că în ochii EOIO, evreii sunt scutiți de o asemenea examinare intelectuală standard, sunt cumva privilegiați sau hai să spunem „aleși”. Nu e de mirare că nici această organizație umbrelă și nici alte grupări similare nu au realizat nimic pentru Palestina sau pentru umanitate în afară de a dilua rezistența prin folosirea unei terminologii iudeo-centrice defectuoase.

Pentru EOIO, Statul Evreiesc nu are nimic de-a face cu „cuvântul care începe cu E”. Lucru ușor ridicol din moment ce însuși Israelul se autodefinește ca „Statul Evreiesc” și este susținut de vasta majoritate a evreimii și a instituțiilor sale de peste tot. Deși cabinetul anterior al lui Netanyahu a aprobat Legea Națională Israeliană care confirma că fiecare politică israeliană trebuie să reflecte evreicitatea Israelului, așa-zișii noștri „aliați” liberali de la JVP și EOIO sunt hotărâți să ascundă toate semnele simptomelor evreiești. Aceștia vor ca noi să ajutăm Palestina dar cu mâinile legate la spate.

Acest lucru trebuie să se schimbe. Acum. E timpul pentru emancipare. Înainte de orice altceva, înainte să mergem mai departe cu orice demers legat de Palestina, trebuie să ne eliberăm de ocupația Zionistă care s-a instalat în inima mișcării de solidaritate cu Palestina.

Haideți să vedem ce a făcut Alison Weir de a „violat” așa-zisele „principii anti-rasiste” ale EOIO.

1. Doamna Weir a postat pe blogul personal un articol în care observa că evreii ca rasă au fost „obiectul urii tuturor popoarelor în mijlocul cărora s-au stabilit”, învinovățind evreii pentru antisemitism.

Comentariul lui Gilad Atzmon: În caz că cei de la EOIO nu sunt familiarizați cu istoria evreiască, o să-i ajut puțin. Istoria evreilor a fost un șir nesfârșit de holocausturi. Nimeni nu poate nega asta. Înțeleg că evreii tind să învinovățească așa-zișii goimi pentru acest lucru, dar te-ai aștepta ca liberalii „pro” palestinieni să priceapă că există ceva în mod fundamental fals în această abordare în ceea ce privește Palestina. Dată fiind brutalitatea Israelului, poate suporterii „pro” palestinieni ar putea să accepte posibilitatea ca în cultura, politica, religia sau ideologia evreiască să existe ceva care să-i facă pe evrei nepopulari în atât de multe locuri diferite, inclusiv în Orientul Mijlociu. Că ar putea exista ceva în universul evreiesc care să facă Zionismul ceea ce este. Că poate chiar există ceva intrinsec politicii evreiești care face din Israel un dezastru global și cel mai mare dușman al păcii mondiale.

Poate că, în loc să învinovățească mesagerii, printre alții pe Alison Weir și pe subsemnatul, ierusalimitenii de la EOIO ar vrea totuși să se uite în oglindă. Acolo este răspunsul. Revelația că evreii liberali sunt preocupați în primul rând de interesele lor tribale creează un val de indignare față de evreii liberali din cadrul mișcării de solidaritate. Încă o dată, sunt bucuros să ofer sfatul foștilor mei frați. Nu-i mai învinovățiți pe gentili, asumați-vă responsabilitatea acțiunilor proprii.

2. Scriind despre o controversă legată de acuzațiile din 2009 potrivit cărora armata israeliană ar fi recoltat organele palestinienilor, doamna Weir le-a răspuns suporterilor Israelului care susțineau că acuzațiile ar reprezenta niște calomnii asemănătoare celor legate  de uciderea ritualică, citându-l pe Ariel Toaff, care a susținut că există temeiuri istorice privind uciderile ritualice ale copiilor creștini de către evrei în Europa medievală (definiția termenului de ”blood libel”).

Comentariul lui Gilad Atzmon: Profesorul universitar de origine evreiască Ariel Toaff chiar a admis că uciderea pruncilor creștini a fost un ritual evreiesc medieval și nu este NIMIC greșit în a-l cita sau a face referire la cercetarea academică a acestuia, chiar dacă lucrul acesta îi face pe evrei să se simtă inconfortabil.

3. Doamna Weir și-a făcut apariția cel puțin de cinci ori în episoadele emisiunii radio a lui Clayton Douglas, celebrul adept al supremației albilor, ”Free American Hour” între 2010 și 2012. O privire fugitivă asupra site-ului emisiunii lui Douglas ridică semne de întrebare cu privire la gazda emisiunii și la conținutul programului politic. Pe pagină apare steagul Confederației, un video care începe cu titlul ”9/11 Spălare pe creier și holofarsă” și numeroase referiri la „Noua Ordine Mondială Evreiască” și la „războiul acesteia cu Adolph Hitler”, precum și aserțiuni privind „uciderea ritualică a copiilor creștini de către evrei”. În timp ce doamna Weir a fost intervievată aceasta nu a făcut niciun efort pentru a pune sub semnul întrebării, a confrunta sau a dezaproba niciuna dintre aceste păreri; dimpotrivă, a continuat să apară la emisiune, plasând avocații drepturilor palestinienilor în contextul  – și nu în opoziție cu – acelor păreri.

Comentariul lui Gilad Atzmon: Vina prin asociere este un hobby politic evreiesc foarte popular – atât Zioniștii cât și așa-zișii „anti” Zioniști practică în mod constant acest sport. Totuși, America tinde să se privească drept un loc liber. Asta înseamnă că oamenii sunt îndreptățiți să-și exprime părerile în public fie că îi fac pe ceilalți să se simtă incomod.

Weir a fost acuzată de către EOIO că nu „a confruntat” părerile lui Clayton Douglas; o acuzație bizară. Avem datoria să îi „corectăm” pe cei cu care nu suntem de acord? E cumva o nouă poruncă progresistă? Dacă este, ar fi trebuit să ni se spună din timp. Sau poate că Alison Weir cel puțin parțial este de acord cu părerile lui Clayton Douglas și asta este iarăși în regulă.

Poate că „anti” Zioniștii de la EOIO ar trebui să petreacă ceva timp studiind istoria evreiască. Ar trebui să caute Declarația de război a Iudeei împotriva Germaniei din 1933. Se pare că Douglas este mai familiarizat cu istoria evreilor decât conducerea amicilor de la EOIO. În loc să se simtă jigniți și în loc să încerce să transforme mișcarea de solidaritate într-o sinagogă a colectivismului ideologic, poate că cei de la EOIO ar trebui să cerceteze toți acești termeni „exasperanți” folosiți de Douglas; s-ar putea chiar să înțeleagă ce vrea să spună acesta. La urma urmei, ne-am aștepta la un anumit nivel de toleranță și curiozitate intelectuală din partea celor care susțin că poartă drapelul anti-bigotismului.

4. În timpul aparițiilor în emisiunea lui Douglas, doamna Weir:

a. A explicat că părerea sa este că musulmanii sunt mult mai apropiați de creștini decât de evrei, spunând „...din păcate, dacă ne uităm la teologia iudaismului, este cât se poate de diferită. Deci, repet, nu e vorba că îmi place să spun lucruri negative despre un anumit grup, orice grup, dar trebuie să fim pe deplin informați cu privire la acest lucru.”

Comentariul lui Gilad Atzmon: Comentariul lui Weir este bine întemeiat din punct de vedere teologic.

Nu mulți oameni știu că numele pe care evreii i-l dau lui Isus (Yeshu) este de fapt o abreviere pentru Yamach Shemo Ve-zichro (Fie ca Numele său să fie eradicat) – un epitaf mârșav unic, rezervat celor mai mari dușmani ai evreilor, ca Hitler și Ahmadinejad. Dacă te gândești mai atent, Isus chiar a comis crima antisemitică supremă – le-a propovăduit fraților săi evrei să-și iubească vecinii ca pe ei înșiși, lucru căruia chiar și evreii liberali de la JVP și EOIO ar trebui să-i facă față. Însă pentru musulmani Isus chiar este un profet. Este evident că Alison Weir avea dreptate când spunea că musulmanii sunt mai apropiați de creștini în teologia lor.

b. A dat credit câtorva cărți pe care Douglas le-a menționat tunând și fulgerând despre comunism și legătura acestuia cu poporul evreiesc, declarând că „am citit câteva pasaje din cărțile respective și sunt așa cum spui, discută legătura evreilor cu gulagurile...”

Comentariul lui Gilad Atzmon: Conexiunea dintre evreii bolșevici și gulagurile sovietice este un fapt acceptat academic. Proeminentul savant evreu-american Yuri Slezkine explorează acest lucru în neprețuita sa lucrare The Jewish Century. A ajuns la concluzia că evreii au fost călăii benevoli ai lui Stalin. Weir este denunțată pentru că a spus adevărul. Și poate, doar poate, ar trebui să insistăm ca cei de la EOIO să accepte că în general, a citi cărți e un lucru bun. Dacă nu cumva domnii de la JVP s-au gândit să ne furnizeze și o listă cu cărți de citit cușer. Dar în mod cert ar trebui să insistăm ca dascălii noștri evrei să ardă cărțile interzise. Deoarece tentația de a le citi s-ar putea transforma într-o agonie colectivă. Poate că ar trebui să acceptăm evitarea unei asemenea torturi și să ne lăsăm conduși legați la ochi de către învățătorii noștri cei aleși.

c. A admis că Douglas este perceput ca fiind rasist dar a indicat că respinge aceste acuzații.

Comentariul lui Gilad Atzmon: Dacă Douglas este rasist sau nu, este o chestiune ce poate fi discutată, deși mi-e greu să înțeleg ce anume îl face pe Douglas mai rasist decât JVP, cu comitetul său alcătuit exclusiv din evrei sau decât IJAN (International Jewish Anti-Zionist Network) cu o conducere pur evreiască. Poate EOIO și evreii liberali ne luminează ca să înțelegem și noi în sfârșit de ce exclusivitatea rasială evreiască este cușer în vreme ce albii care urmează exact aceeași doctrină exclusivistă sunt răi?

5. Pe lângă apariția în cadrul emisiunii „Free American Hour” doamna Weir a vorbit, mai mult de o dată, cu publicația American Free Press, o altă publicație adeptă a supremației albilor al cărei site ia apărarea steagului Confederației și unde apare un articol care susține că furia legată de împușcarea a nouă credincioși de culoare este o tactică a „războiului în plină desfășurare împotriva Americii tradiționale”. Prima pagină a ediției lor printate declară: „Al Doilea Război Civil: Grupurile de instigatori exploatează tragicul eveniment ca un catalizator pentru atacuri răutăcioase la adresa culturii sudice creștine.”

Potrivit răspunsului său la solicitarea noastră, doamna Weir este hotărâtă să continue din principiu să colaboreze cu American Free Press, Free American Hour și alte emisiuni, indiferent de agenda acestora. Poate că acesta este principiul dumneaei, dar nu și al nostru.

Am concluzionat că părerile și acțiunile doamnei Weir în numele If Americans Knew intră în contradicție cu principiile noastre antirasiste.

Comentariul lui Gilad Atzmon: În caz că cei de la EOIO sunt incapabili să înțeleagă, Alison Weir nu este redactorul-șef al American Free Press și nu este responsabilă pentru deciziile redacționale ale publicației. Însă, „progresiștii” EOIO trimit un mesaj clar. Patrioții și naționaliștii americani nu sunt bineveniți în cadrul mișcării de solidaritate cu Palestina.

Spre deosebire de ierusalimitenii care domină EOIO, eu cred că patrioții și naționaliștii sunt primii care ar trebui să susțină Palestina. Clanul de la EOIO pare să nu înțeleagă că lupta palestiniană este una naționalistă și că grupările de rezistență din Gaza sunt islamice, patriote și naționaliste. Nu tocmai adepții cultului progresist evreiesc promovat de către EOIO.

Întrucât EOIO atribuie o asemenea importanță „principiului său anti-rasist” merită să-l analizăm. EOIO enunță următoarele: „Coaliția noastră se opune islamofobiei, antisemitismului, tuturor formelor de rasism și altor expresii de intoleranță față de orice persoană sau grup. De asemenea, respingem acuzația de antisemitism atunci când este folosită în mod fals pentru a reduce la tăcere critica legitimă a politicilor și practicilor Israelului.”

Foarte interesant, din moment ce EOIO nu a reușit să stabilească ce a făcut Alison Weird de a încălcat „principiul” său anti-rasist. Weir nu s-a angajat în niciun act de rasism sau intoleranță față de nicio persoană sau grup. Weir este o cititoare a istoriei americane și evreiești. Și-a format opinii legitime cu privire la cultura și politicile evreiești care sunt împărtășite de un număr de filosofi evrei și israelieni proeminenți cum ar fi Spinoza, Bernard Lazare, Israel Shahak, Shlomo Sand și mulți alți gânditori, inclusiv Heidegger, Bultmann, Sombart, Mearsheimer & Walt și bineînțeles, subsemnatul.




Campania evreiască împotriva lui Alison Weir este o dovadă suplimentară a faptului că nu mai putem avea încredere în niciun fel de grup care operează politic sub un drapel evreiesc. În The Wandering Who, am explicat că stânga evreiască nu este soluția, ci face parte din problemă: în timp ce evreii care se identifică cu Tora pot forma o categorie inocentă și evreii care pur și simplu se identifică cu obârșia lor evreiască de asemenea posedă o mentalitate inocentă, evreii care se identifică politic ca evrei, fie că sunt Zioniști sau „anti” reprezintă o problemă unică. 

Avem de-a face cu o categorie de oameni care sunt atașați în primul rând de interesele lor tribale. Acești oameni ar trebui încurajați să-și formeze grupurile lor politice și să-și cultive moștenirea culturală, dar nu se poate să mai domine niciun fel de decizie universală sau campanie. Pentru simplul motiv că tribalismul și universalitatea sunt ca apa și uleiul! Nu se amestecă deloc.


Niciun comentariu: